CCR: Completarea legii privind statutul funcţionarului public parlamentar, parţial neconstituţională

CCR a declarat parţial neconstituţională modificarea legii privind statutul funcţionarului public parlamentar, prin care este instituită o excepţie de incompatibilitate pentru funcţionarii publici parlamentari care sunt desemnaţi să facă parte din conducerea regiilor din subordinea Legislativului.

Curtea Constituţională a admis, parţial, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru completarea art.10 din Legea nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, formulată de preşedintele Klaus Iohannis.

Curtea a admis, cu unanimitate de voturi, obiecţia de neconstituţionalitate asupra modificării articolului 10, alineat (11) litera a) din Legea nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar.

Şeful statului argumenta în sesizarea sa că prin felul în care a modificat Parlamentul Legea a fost instuită o excepţie în cazurile de incompatibilitate ale funcţionarului public parlamentar, respectiv aceştia pot face parte din consiliile de administraţie ale societăţilor sau regiilor autonome aflate în subordinea Senatului sau Camerei Deputaţilor.

„În primul rând, din analiza conţinutului legii criticate, art. 10 alin. (11), lit. a) teza întâi din textul nou introdus, cea care instituie o excepţie de la cazurile de incompatibilitate ale funcţionarului public parlamentar în cazul în care acesta este «desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, să facă parte din consiliile de administraţie ale regiilor autonome sau societăţilor aflate în subordinea, sub autoritatea ori sub controlul Camerei Deputaţilor, Senatului sau Parlamentului» se suprapune şi acoperă inclusiv situaţia reglementată de litera b): „este reprezentantul secretarului general al Camerei Deputaţilor în Consiliul de administraţie al Regiei Autonome « Monitorul Oficial », potrivit art. II din Legea nr. 208/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/1998 privind Monitorul Oficial al României”, argumenta Klaus Iohannis.

Curtea a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate privind modificarea articolului 10, alineatul (11) litera b) din Legea nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, în raport cu criticile formulate.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.

Pe 24 mai, şeful statului a sesizat CCR în legătură cu actul normativ.

Legea a fost a fost trimisă de Parlament la promulgare pe 6 mai.

Proiectul adoptat de Legislativ a introdus un alineat nou în Lege care prevede că: „Nu se află în situaţie de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (1) lit. a) şi c), funcţionarul public parlamentar care: a) este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, să facă parte din consiliile de administraţie ale regiilor autonome sau societăţilor aflate în subordinea, sub autoritatea ori sub controlul Camerei Deputaţilor, Senatului sau Parlamentului, după caz, ori din cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare şi aflate sub control parlamentar; b) este reprezentantul secretarului general al Camerei Deputaţilor în Consiliul de administraţie al Regiei Autonome «Monitorul Oficial», potrivit art. II din Legea nr. 208/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României”.

Preşedintele României mai spune că prin modificarea Legii este creată o confuzie, lăsând impresia că Monitorul Oficial are un regim distinct dacă funcţionarul public parlamentar este reprezentantul secretarului general al Camerei Deputaţilor în Consiliul de administraţie al Regiei Autonome.

„Aşadar, Regia Autonomă «Monitorul Oficial» este o regie autonomă aflată sub autoritatea Camerei Deputaţilor, având un consiliu de administraţie, situaţie care se încadrează în norma prevăzută de lit. a) din alin. (11) al art. 10, alineat nou introdus prin legea criticată. Or, reluarea dispoziţiilor respective în cuprinsul literei b), cu menţionarea expresă a acestei regii autonome creează confuzie, lăsând impresia unui regim distinct aplicabil Regiei Autonome «Monitorul Oficial»”, arată textul sesizării depuse la CCR.

Sursa citată completează că „potrivit art. 16 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 24/2000 referitor la evitarea paralelismelor, „(1) În procesul de legiferare este interzisă instituirea aceloraşi reglementări în mai multe articole sau alineate din acelaşi act normativ ori în două sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere. (2) În cazul existenţei unor paralelisme acestea vor fi înlăturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementări unice”.

Şeful statului precizează că actul normativ conţine mai multe neclarităţi care afectează previzibilitatea şi, implicit, calitatea sa şi chiar calitatea legii în ansamblul ei.

„Se instituie astfel o excepţie de la regimul incompatibilităţilor, permiţându-se funcţionarilor publici parlamentari să fie desemnaţi printr-un act administrativ să facă parte din cadrul unor organisme sau organe colective de conducere aflate sub control parlamentar. Dacă teza întâi a excepţiei instituite de art. 10 alin. (11) lit. a) vizează doar consiliile de administraţie ale regiilor autonome sau societăţilor aflate în subordinea, sub autoritatea ori sub controlul Camerei Deputaţilor, Senatului sau Parlamentului, teza a II-a a acestei litere vizează orice organisme sau organe colective aflate sub control parlamentar”, arată sursa menţionată.

Klaus Iohannis invocă în acest sens articolul 111 din Constituţie care spune că „Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar al activităţii lor sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora”.

Sfera controlului parlamentar vizează atât Guvernul, cât şi celelalte organe ale administraţiei publice, fiind incluse autorităţile administrative autonome, organe de specialitate ale administraţiei publice centrale subordonate Guvernului sau ministerelor, agenţii, secretariate, autorităţi naţionale, institute, oficii, dar şi autorităţile administraţiei publice centrale.

Potrivit informaţiilor prezentate pe pagina Camerei Deputaţilor, secţiunea „Control parlamentar”, sunt enumerate 19 autorităţi sau instituţii aflate sub control parlamentar: Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, Autoritatea Electorală Permanentă, Avocatul Poporului, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Consiliul Economic şi Social, Consiliul Legislativ, Banca Naţională a României, Consiliul Fiscal, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune, Consiliul Naţional al Audiovizualului, Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Curtea de Conturi şi Autoritatea de Audit, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Comitetul pentru Finanţe Publice Locale, Comisia de Evaluare a Activităţii Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul Statistic Naţional, Autoritatea de Supraveghere Fiscală. Această enumerare cuprinde o parte dintre autorităţile administrative autonome aflate sub control parlamentar.

„Având în vedere modul de formulare al dispoziţiei criticate, nu este clar cine realizează respectiva numire. În cazul anumitor autorităţi administrative autonome, persoanele respective sunt numite în anumite funcţii în baza unor hotărâri ale Parlamentului sau ale Camerelor Parlamentului. Potrivit Deciziei nr. 459/2014, par. 37 Curtea Constituţională a reţinut că „Hotărârile Parlamentului constituie acte juridice ale forului legislativ, supuse regimului juridic reglementat prin Constituţie (art. 67), regulamentele celor două Camere ale Parlamentului şi Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale (art. 27 şi 28)”. În această decizie, Curtea a reţinut că nu se poate reţine incompatibilitatea dispoziţiilor art. 8 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 cu principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, consacrat de art. 16 din Constituţie (referitor la regimul diferit al decretelor Preşedintelui României şi al Hotărârilor Parlamentului de numire a judecătorilor Curţii Constituţionale)”, argumentează preşedintele României.

În concluzie, susţine Klaus Iohannis, este neclar dacă desemnarea funcţionarului public parlamentar printr-un „act administrativ” vizează atât hotărârile Parlamentului sau ale Camerelor acestuia, cât şi alte acte administrative individuale emise de alte autorităţi sau de alte organe ale administraţiei publice.

„Astfel, se poate ajunge în situaţia în care un funcţionar public parlamentar să fie desemnat drept membru într-un organ colegial chiar de către un ministru, printr-un ordin de ministru, de Preşedintele României, printr-un decret prezidenţial sau de un organ al administraţiei publice”, conchide şeful statului, în sesizare.