Guvernul a aprobat Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură

 

"Guvernul a adoptat, astăzi, prin hotărâre de guvern, prima Strategie naţională şi Planul de acţiuni aferent pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, a xenofobiei, a radicalizării şi a discursului instigator la ură. Practic, România, începând de astăzi, are o Strategie naţională, are un plan de măsuri concrete, cu finanţări, cu termene clare. Această Strategie vine ca urmare a unui context internaţional şi a unor realităţi interne. România se alătură unui număr de state membre care au adoptat, până acum, astfel de documente strategice, fie pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, fie într-un cadru mai larg pentru prevenirea şi combaterea altor forme de intoleranţă, xenofobie, radicalizare, discurs instigator la ură, violenţă politică sau simbolică", a declarat Alexandru Muraru, joi, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

 

El a precizat că elaborarea strategiei a durat aproximativ 2 ani şi a implicat 20 de instituţii naţionale, între care 5 ministere - Educaţie, Afaceri Externe, Justiţie, Afaceri Interne şi Cultură.

 

Potrivit lui Muraru, această Strategie naţională are scop preventiv şi va fi implementată pentru a evita atentatele şi evoluţiile negative din alte ţări, precum şi pentru a sancţiona faptele de antisemitism, xenofobie sau care sunt asociate radicalizării şi discursului instigator la ură.

 

"Prin această strategie, România are un plan concret, declară toleranţă zero faţă de ameninţări, faţă de acte antisemite, faţă de acte cu caracter xenofob. În privinţa României, deşi nu au fost comise până acum acte de violenţă de natură teroristă, există un anumit risc de a se produce în viitor, având în vedere modul şi ritmul de propagare a discursului instigator la ură", a afirmat Muraru.

 

De asemenea, a adăugat el, pentru prima dată în România vor exista "date statistice complete de la nivel local şi central prin intermediul MAI şi a altor structuri" cu privire la modalităţile de manifestare a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură.

 

"Se aşteaptă ca aceste măsuri să producă un impact semnificativ pentru anumite categorii, cum ar fi elevi studenţi, activişti din societatea civilă, dar şi pentru întreaga societate românească. Este un semnal foarte puternic pe care Guvernul României îl dă, este un semnal de solidaritate cu partenerii internaţionali, cu partenerii europeni", a mai declarat Muraru.

 

Totodată, ca urmare a acestei strategii, se va crea un grup de lucru pentru a evalua nivelul de ameninţare pe care îl reprezintă aceste fenomene pentru grupurile vulnerabile, dezvoltarea unei metodologii la nivelul MAI unitare pentru identificarea şi raportarea infracţiunilor motivate de ură, manifestărilor antisemite, incidentele asociate xenofobiei, rasismului şi radicalizării, evaluarea şi îmbunătăţirea actualelor programe de formare profesională a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie implicaţi în combaterea acestor fenomene, evaluarea manualelor şi disciplinelor actuale relevante din învăţământul gimnazial şi cel liceal şi a programelor de pregătire profesională pentru profesori care predau subiecte relevante, respectiv a celor din învăţământul universitar, înfiinţarea unor programe de masterat şi doctorat în domeniul studierii antisemitismului, xenofobiei, discursului instigator la ură şi a mijloacelor pentru a preveni şi combate aceste fenomene.

 

Printre alte măsuri concrete ale strategiei se regăsesc: realizarea de sondaje şi cercetări sociologie anuale care să determine nivelul percepţiei asupra acestor fenomene în societate; evaluarea disciplinelor actuale din învăţământul gimnazial - "Educaţia socială", "Istorie", "Istoria şi tradiţiile minorităţilor", precum şi a celor din învăţământul liceal - "O istorie a comunismului din România", "Istoria Evreilor. Holocaustul" şi elaborarea unor propuneri pentru revizuirea acestora; evaluarea conţinuturilor academice ale actualelor programe de pregătire ale Academiei Naţionale de Informaţii "Mihai Viteazul" în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură; vizează elaborarea sau multiplicarea de programe educaţionale locale şi naţionale, precum "Să ne cunoaştem eroii", Holocaustul împotriva Romilor - Samudaripen", "Sighetu-Marmaţiei - Auschwitz trail", "Marşul vieţii în România".

 

Toate acestea au, în planul de acţiune aferent strategiei, termene şi bugete concrete pentru realizarea lor.

 

Totodată, strategia oficializează începerea demersurilor pentru înfiinţarea unui Muzeu al Istoriei şi Culturii Romilor.

 

"De asemenea, în interiorul strategiei există această prioritate pentru Muzeul Naţional de Istorie a Comunităţii Evreieşti şi a Holocaustului. Suntem, deja, în etapa în care se va semna contractul pentru serviciile de proiectare, în privinţa expoziţiei permanente şi în privinţa reabilitării clădirii", a precizat Muraru.

 

De asemenea, prin această strategie naţională se recomandă universităţilor din România să integreze în cartele lor "Codul de conduită în universităţile din România pentru prevenţia şi sancţionarea incidentelor antisemite", dar şi realizarea şi promovarea unui "Cod de conduită pentru prevenţia şi sancţionarea xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură".