ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Noua reglementare națională în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului

09 Septembrie 2019   |   Av. Raluca – Elena Alexandru, Senior Associate, Mușat & Asociații S.p.a.r.l.

Prin acest nou cadru legislativ, România se aliniază statelor membre ale Uniunii Europene în privința adoptării de măsuri specifice de atenuare a riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului. Măsurile adoptate de Uniunea Europeană în acest domeniu sunt armonizate cu recomandările Grupului de Acțiune Financiară (GAFI), care constituie principalul organism internațional în lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului.

Av. Raluca - Elena Alexandru, Senior Associate, Musat & Asociatii S.p.a.r.l.

 
 
În țara noastră, până de curând, activitatea de prevenire și sancționare a spălării banilor, precum și cea de prevenire și combatere a finanțării terorismului a fost reglementată de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului („Legea nr. 656/2002”). Acest act normativ a transpus, de-a lungul anilor, o serie de directive europene, însă, evoluția continuă a cadrului normativ la nivel european a impus o adaptare a legislației interne.

Ca atare, în vederea transpunerii în legislația națională a două directive, respectiv, Directiva (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului („Directiva 2015/849”) și Directiva (UE) 2016/2.258 a Consiliului din 6 decembrie 2016 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce priveşte accesul autorităţilor fiscale la informaţii privind combaterea spălării banilor care abordează amenințarea reprezentată de spălarea banilor („Directiva 2016/2.258”), la data de 21 iulie 2019 a intrat în vigoare Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și spălarea banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative („Legea nr. 129/2019”), act normativ care abrogă, așadar, Legea nr. 656/2002.


Prin acest nou cadru legislativ, România se aliniază statelor membre ale Uniunii Europene în privința adoptării de măsuri specifice de atenuare a riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului. Măsurile adoptate de Uniunea Europeană în acest domeniu sunt armonizate cu recomandările Grupului de Acțiune Financiară (GAFI), care constituie principalul organism internațional în lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului.

Printre cele mai importante modificări aduse de Legea nr. 129/2019, se numără:

  •  Instituirea sistemului național de prevenire și combatare a spălării banilor

Odată cu abrogarea legislației anterioare, Legea nr. 129/2019 instituie sistemul naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului, care include, cel puțin, următoarele categorii de autorităţi şi instituţii: organe de urmărire penală; autorităţi cu atribuţii de control financiar/fiscal sau autorităţi cu atribuţii de control fiscal, autoritatea vamală; organe de stat specializate în activitatea de informaţii; Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc.

Legea nr. 129/2019 stabilește că unitatea de informaţii financiare a României este Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor („Oficiul”), autoritate care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului la nivel naţional, cu asigurarea protecţiei datelor cu caracter personal. Oficiul coordonează răspunsul naţional la riscurile evaluate şi informează, în acest sens, Comisia Europeană, Autoritatea europeană de supraveghere şi statele membre.

  •   Eliminarea cauzei de reducere a pedepsei

Este de notorietate faptul că vechea reglementare prevedea o cauză de reducere la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege pentru persoana care a comis infracţiunea de spălare a banilor, dacă, în timpul urmăririi penale, aceasta denunţa şi facilita identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor participanţi la săvârşirea infracţiunii.

Noua reglementare a eliminat această prevedere, iar limitele pedepsei au rămas aceleași, infracțiunea de spălare a banilor fiind, în continuare, pedepsită cu închisoare de la 3 la 10 ani.

Cu toate că noua lege a eliminat cauza de reducere a pedepsei, nu este exclusă aplicabilitatea dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor[1] în privința persoanei acuzate de săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, care denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni.

  •   Înlocuirea noțiunii de „persoană expusă politic” cu cea de „persoană expusă public” și extinderea sferei funcțiilor publice importante

Noua lege utilizează acum noțiunea de „persoană expusă public”, în locul celei de „persoană expusă politic”, prin „persoană expusă public” înțelegându-se persoana fizică care exercită sau a exercitat funcții publice importante. Legiuitorul a intervenit și în ceea ce privește sfera funcțiilor publice importante, după cum urmează:

-  a introdus următoarele categorii de persoane: membri ai organelor de conducere ale partidelor politice; membri ai unor organe legislative centrale similare Parlamentului; directori, directori adjuncţi şi membri ai consiliului de administraţie sau membrii organelor de conducere din cadrul unei organizaţii internaţionale;

-  a limitat sfera unor categorii specifice de persoane care anterior erau considerate persoane expuse politic: astfel, dacă, anterior, membrii curților de conturi sau asimilate acestora sau membrii consiliilor de administrație ale băncilor centrale ori membrii guvernelor erau considerați persoane expuse politic, noua lege prevede că sunt persoane expuse public doar membrii organelor de conducere din cadrul curţilor de conturi, membrii organelor de conducere din cadrul consiliilor băncilor centrale ori miniştrii şi miniştrii adjuncţi sau secretari de stat;

-  în categoria persoanelor expuse public nu mai sunt prevăzuți conducătorii instituţiilor şi autorităţilor publice, comisarii europeni, consilierii prezidențiali ori consilierii de stat.

Totodată, s-a lărgit sfera membrilor familiei persoanei expuse public, astfel că, pe lângă soțul/soția persoanei în cauză, membru de familie înseamnă acum și concubinul acesteia ori persoana cu care aceasta se află în relaţii asemănătoare acelora dintre soţi.

  •   Extinderea sferei entităților raportoare. Micșorarea limitei minime a tranzacțiilor raportate Oficiului

La fel ca în reglementarea anterioară, o serie de entități au obligația să raporteze tranzacțiile suspecte Oficiului, cu mențiunea că unul dintre elementele de noutate introduse prin Legea nr. 129/2019 constă în includerea, în sfera entităților raportoare liberale, a categoriei executorilor judecătorești. Astfel, de-acum înainte, pe lângă notari publici, avocați si alte persoane care exercită profesii juridice liberale, și executorii judecătorești intră sub incidența legislației pentru prevenirea spălării banilor.

Aceștia, precum și celelalte entităţi raportoare prevăzute de lege, au obligaţia de a raporta către Oficiu, pe lângă tranzacțiile suspecte, și tranzacţiile care nu prezintă indicatori de suspiciune, cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro (față de 15.000 euro, cât era în reglementarea anterioară). Excepție fac tranzacţiile derulate prin intermediul unei instituţii de credit sau financiare, când obligaţia de raportare revine, în principiu, acesteia.

Instituţiile de credit şi instituţiile financiare vor transmite rapoarte on-line privind transferurile externe în şi din conturi, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro.

  •   Transparentizarea structurii acționariatului. Eliminarea acțiunilor la purtător

Potrivit Legii societăților nr. 31/1990, societățile pe acțiuni pot emite fie acțiuni nominative, fie acțiuni la purtător. În cazul acțiunilor nominative, numele proprietarului este înscris pe documentul care atestă felul acțiunii, în timp ce, în cazul acțiunii la purtător, numele proprietarului nu este menționat, acesta fiind prezumat a fi cel care posedă acțiunea.

Instituția acțiunilor la purtător a ridicat, adesea, problema lipsei transparenței acționariatului, iar cunoașterea, în orice moment, a acționarilor este esențială în implementarea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor.

Astfel, cea de-a patra directivă UE privind prevenirea spălării banilor, și anume Directiva 2015/849, impune cerințe de transparentizare a structurii capitalului social, sens în care a prevăzut, printre altele, crearea registrului centralizat al beneficiarlor reali și obligația statelor membre de a asigura cunoașterea acționarilor/asociaților unei societăți.

La nivel statistic, aproximativ 5% dintre societățile pe acțiuni înregistrate în România sunt emitente de acțiuni la purtător, iar puțin peste 20% dintre societățile pe acțiuni cu acțiuni la purtător sunt deja în procedură de faliment, dizolvare sau lichidare voluntară ori de întrerupere temporară a activității[2].

Prin Legea nr. 129/2019, au fost interzise emiterea de noi acțiuni la purtător, precum și efectuarea oricăror operațiuni cu acțiunile la purtător existente. În acest sens, societățile emitente de acțiuni la purtător au obligația să își actualizeze actul constitutiv și să îl depună la Oficiul Registrului Comerţului. De asemenea, acţiunile la purtător emise anterior datei de 21 iulie 2019 vor fi convertite în acţiuni nominative, conform prevederilor noii legi, deţinătorii cu orice titlu de acţiuni la purtător având obligația să le depună la sediul societăţii emitente în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a Legii nr. 129/2019. După expirarea acestui termen, acţiunile la purtător nedepuse la sediul societăţii emitente se anulează de drept, cu consecinţa reducerii corespunzătoare a capitalului social. De asemnea, neîndeplinirea, până la expirarea termenului menționat anterior, a obligaţiei de conversie de către societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni atrage dizolvarea acestora.

  •   Crearea și operaționalizarea Registrului Beneficiarilor Reali

Un element de noutate absolută este dat de înființarea registrelor beneficiarilor reali ai persoanelor juridice (persoanele fizice ce controlează persoanele juridice), iar decizia de înființare a acestora a fost luată la nivel european ca răspuns la atacurile „Panama Papers” și la atacurile teroriste survenite în capitalele statelor membre. Acești beneficiari reali vor fi înregistrați în Registrul Comerțului, Registrul asociațiilor și fundațiilor, registre care vor fi utilizate de autoritățile statului, dar și de entitățile obligate atunci când aplică măsuri de identificare a clientelei. Aceste registre naționale vor fi interconectate la nivel european, astfel încât să se asigure transparența circuitelor financiare.

Ca regulă, declarația privind beneficiarul real al persoanei juridice se va depune și se va înregistra în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor, ţinut de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, la înmatricularea societății, anual sau ori de câte ori intervine o modificare.

Important de știut este că, până la data de 21 iulie 2020, societăţile înregistrate în registrul comerţului, cu excepţia companiilor şi societăţilor naţionale, precum şi a societăţilor deţinute integral sau majoritar de stat, au obligația să depună spre înregistrare, în Registrul beneficiarilor reali ai societăţilor, declaraţia privind datele de identificare ale beneficiarilor reali.

Nerespectarea acestor obligații, de către administratorul care reprezintă societatea, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

  •   Modificări aduse legislației privind asociațiile și fundațiile

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 129/2019, s-a modificat și Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu scopul prevederii exprese a obligației de declarare a beneficiarului real.

Ca atare, obligația de declarare a beneficiarilor reali le revine și asociațiilor și fundațiilor, iar în cazul în care acestea nu se conformează acestei obligații, Ministerul Public sau oricare altă persoană interesată poate cere dizolvarea acestora, pe cale judecătorească.

  •   Adaptarea și înăsprirea regimului sancționator

Nu în ultimul rând, se cuvine a fi menționat și faptul că modificări importante au fost operate și în materia sancționării neconformității față de reglementările din domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor, stabilindu-se, în acest sens, praguri importante în privința amenzilor contravenționale aplicabile în cazul nerespectării obligațiilor legale. Astfel, încălcarea prevederilor Legii nr. 129/2019 atrage, după caz, răspunderea civilă, disciplinară, contravenţională, administrativă sau penală, cu mențiunea că, prin derogare de la Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de 5 ani de la data săvârşirii faptei.

În concluzie, modificările prezentate mai sus, precum și celelalte noutăți aduse de Legea nr. 129/2019 instituie obligații suplimentare pentru entitățile raportoare și au rolul de a adapta, dar și de a înăspri sistemul sancționator pentru prevenirea spălării banilor. Scopul final urmărit de legiuitor este asigurarea și consolidarea legislației interne de prevenire și combatere a spălării banilor, în conformitatate cu indicațiile organismelor internaționale în acest domeniu.

Nu în ultimul rând, rămâne de văzut când vor interveni schimbări în noua reglementare, având în vedere că România a transpus Directiva 2015/849 abia după doi ani de la împlinirea termenului limită de conformare (respectiv, 26 iunie 2017)[3], iar această directivă a fost deja modificată printr-un nou act european[4], al cărui termen de transpunere în legislația internă este 10 ianuarie 2020.



[1] Art. 19. - Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, şi care a comis o infracţiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

[2] Conform Expunerii de motive la proiectul de Lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

[3] Cu privire la cealaltă directivă transpusă în Legea nr. 129/2019 (i.e. Directiva 2016/2.258), România avea obligația să adopte și să publice, până cel târziu la 31 decembrie 2017, actele normative necesare pentru conformare.

[4] Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 253 / 14731
     

    Ascunde Reclama
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    LegiTeam: Mușat & Asociații is looking for Data Protection specialist lawyers
    LegiTeam - Alătura-te echipei de avocați Mitel & Asociații!
    In-House Legal - Cei mai puternici General Counsels din corporațiile locale, listați de Legal 500. Cine sunt cei 19 români din GC Powerlist: Central and Eastern Europe 2019
    Munca avocaților ZRVP axați pe practica de Dreptul muncii s-a rafinat. Cătălin Micu, Partener: Farmecul sau provocarea fiecărui proiect constă nu în urmărirea unei proceduri de lucru, ci în identificarea acelor procese de “redesenare” a business-ului clientului care să conducă la atingerea țintelor
    Ciprian Timofte, Managing Associate la Țuca Zbârcea & Asociații, premiat de Euromoney cu distincția Rising Star Romania: Am simţit vibraţia şi energia noii generaţii de avocaţi, deja adevăraţi lideri ai profesiei şi, fără îndoială, “tomorrow makers” pe zona asistenței juridice
    Cum lucrează avocații KPMG Legal specializați în Dreptul Muncii | Cele mai multe mandate vin de la companii multinaționale, iar proiectele acoperă o gamă largă de procese de reorganizare a structurilor interne ale clienților. Asistență într-un proces complex de restructurare, cu peste 1000 de concedieri
    Echipa de Concurență de la Suciu Popa a asistat un client din energie în legătură cu o plângere la Consiliul Concurenței, determinând modificarea legislației în domeniu. Cum lucrează avocații din această practică și în ce proiecte sunt implicați
    The Rohatyn Group investește în Amethyst Radiotherapy și preia controlul rețelei care are două centre de tratare a cancerului în România | Stratulat Albulescu a asistat fondul american, TZA a acordat consultanță rețelei. Ce avocați au coordonat echipele
    Victorie obținută de Niculeasa Law Firm într-un dosar ce privea o creanță fiscală de aproximativ 25 mil. € | O nouă perspectivă juridică asupra raportului dintre penal și fiscal
    Reff & Asociații își extinde echipa dedicată serviciilor financiar-bancare prin recrutarea Patriciei Enache
    Alexandru Olănescu, asistent universitar doctorand, Univ. „Nicolae Titulescu”: În ultimii aproape 30 de ani am observat o degradare din ce în ce mai accentuată în domeniul eduațional. Învățamântul ar trebui restructurat încă din primii ani de școală
    Mandate multe și variate cu componentă de Dreptul mediului în activitatea avocaților Suciu Popa. Cleopatra Leahu, Partener: În ultimul an ne-am implicat în trei proiecte semnificative, nu numai din perspectiva valorii investițiilor de mediu pe care le implică, ci și a gradului ridicat de complexitate tehnică și juridică și a caracterului de noutate pentru piața din România
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...