ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Protecție mai mare pentru cei care sesizează potențiale fapte de corupție

18 Decembrie 2019   |   Cristina Tudoran (Senior Associate); Alexandru Moraru (Associate) - Filip & Company

În următorii ani, companiile care au peste 50 de salariați vor trebui să asigure o protecție mai mare celor care fac sesizări privind neregulile privind desfășurarea activității, cunoscuți sub denumirea de „avertizori de integritate” (whistle-blowers).

Cristina Tudoran (Senior Associate) - Filip & Company

 
 
Potrivit unui studiu efectuat de Comisia Europeană, aproape jumătate dintre cetățenii statelor europene nu știu cui să se adreseze pentru a raporta actele de corupție de care iau cunoștință, iar doar 15% dintre cetățenii europeni știu că există reguli care le oferă protecție în cazul în care iau atitudine și raportează încălcările.

Lucrurile urmează să se schimbe, însă. Consiliul Uniunii Europene a adoptat pe 7 octombrie 2019 o directivă privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale legii, directivă care a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în data de 26 noiembrie 2019.

Potrivit acestei directive, în următorii ani, vor apărea noi obligații pentru companiile care au peste 50 de salariați. Acestea vor trebui să asigure o protecție mai mare celor care fac sesizări privind neregulile privind desfășurarea activității, cunoscuți sub denumirea de „avertizori de integritate” (whistle-blowers).


Ce înseamnă însă efectiv această protecție și de când se vor aplica noile reguli? Vom trata aceste aspecte mai jos, după ce vom indica, pe scurt, cum stau lucrurile în România în acest domeniu.

CADRUL LEGAL DIN ROMÂNIA

În prezent, în România protecția avertizorilor este reglementată doar în sectorul public, prin Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii, lege care se aplică personalului autorităților și instituțiilor publice din administrația centrală sau locală, inclusiv societăților naționale cu capital de stat. Legea reglementează avertizările în interes public, oferind protecție personalului care efectuează astfel de avertizări. Consecința este că avertizorii nu pot fi sancționați direct sau indirect pentru neregulile sesizate.

Avertizările efectuate în temeiul acestei legi pot privi, printre altele, infracțiuni de corupție sau de serviciu, infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, incompatibilități și conflicte de interese, încălcări ale procedurilor administrative sau administrarea defectuoasă/ frauduloasă a patrimoniului entității publice. Legea stabilește o paletă largă de canale prin care personalul poate efectua sesizările, de la șeful ierarhic sau conducătorul autorității, până la organele judiciare, mass-media sau organizațiile neguvernamentale. În plus, legea stabilește că în cazul avertizării în interes public, nu se aplică normele deontologice sau profesionale care ar fi de natură să împiedice avertizarea în interes public. Cu toate acestea, o astfel de sesizare trebuie să fie susținută de date sau indicii privind neregularitatea.

Cu privire la protecția acordată avertizorilor, dacă persoana reclamată prin avertizare este șef ierarhic direct sau indirect, comisia care efectuează cercetarea va asigura secretul identității avertizorului. Dacă avertizorul este cercetat disciplinar ca urmare a sesizării, acesta poate cere ca la cercetarea sa să participe presa și un reprezentant al sindicatului/ asociației profesionale, iar autoritatea este obligată să invite aceste persoane. În lipsa invitației, decizia de sancționare nu este valabilă. Mai mult, în cazul aplicării unor sancțiuni abuzive, avertizorul poate cere instanței să le anuleze. 

NIVELUL DE PROTECȚIE EXISTENT LA NIVEL EUROPEAN


În prezent, doar 10 state europene au o legislație cuprinzătoare pentru protecția avertizorilor: Franța, Ungaria, Italia, Lituania, Malta, Olanda, Slovacia, Suedia si Marea Britanie. În celelalte state europene, nivelul de protecție este parțial și vizează ori funcționarii publici ori un număr limitat de sectoare economice (cel mai adesea, sectorul serviciilor financiare), ori doar anumite fapte de o gravitate ridicată (de regulă, faptele de curupție).

Uniunea Europeană a adoptat reglementări obligatorii, care se vor aplica în statele membre, în principal în sectoarele serviciilor financiale, transporturilor aeriene/ maritime. În celelalte sectoare, protecția avertizorilor nu e garantată prin norme europene. Astfel, noua directivă vine să acopere această lipsă de reglementare și să uniformizeze cadrul legislativ, aducând în atenția cetățenilor europeni protecția de care se bucură, precum și datoria pe care o au să contribuie la demascarea faptelor periculoase.

CE ÎȘI PROPUNE NOUA DIRECTIVĂ?

Directiva (UE) 2019/1937 își propune asigurarea respectării legii de către toți actorii scenei economice, începând cu mediul de afaceri (companiile private), până la autoritățile publice, prin protejarea persoanelor care raportează nereguli sau încălcări ale legislației în activitatea companiei. Pe această cale, persoanele sunt încurajate să tragă un semnal de alarmă și să ia atitudine pentru înlăturarea cât mai rapidă a deficiențelor pe care le observă în activitatea de zi cu zi.

ÎN CE DOMENII SE APLICĂ?

Directiva se aplică unei sfere cuprinzătoare de sectoare, dintre care putem aminti siguranța produselor și a alimentelor, sănătatea publică, serviciile digitale, securitatea rețelelor și a sistemelor informatice, prevenirea spălării banilor sau protecția consumatorilor și a datelor. Se încearcă astfel unificarea reglementarii europene privind protecția avertizorilor, în prezent aceasta fiind disparată în mai multe acte normative.

CINE SUNT AVERTIZORII?

În principal, avertizori pot fi salariații care își desfășoară activitatea în cadrul companiilor, dar nu numai. În această categorie intră, în principiu, orice altă persoană care, datorită activității sale profesionale, ia cunoștință de nereguli / încălcări ale legii la nivelul companiei – de exemplu consultanții, liber-profesioniștii, furnizorii de produse sau subcontractanții unor servicii.

Pentru a beneficia de protecția oferită de directivă, este important ca avertizorii să aibă motive să creadă că pot fi supuși anumitor măsuri represive pentru sesizările lor – de exemplu, constrângeri, intimidări, sancțiuni disciplinare, includerea pe o listă neagră, boicotarea afacerii sau prejudicierea reputației. De asemenea, avertizorii trebuie să aibă motive rezonabile să creadă că informațiile pe care le raportează sunt adevărate și să creadă în mod întemeiat că acestea se încadrează în domeniile prevăzute de directivă.

Dacă sesizează informații inexacte, fără să știe acest lucru la momentul  sesizării, avertizorilor li se vor aplica totuși măsurile de protecție. Dacă, însă, divulgă în mod deliberat informații inexacte/ înșelătoare despre o persoană, aceștia vor putea fi trași la răspundere.

CUI SE RAPORTEAZĂ ÎNCĂLCĂRILE?

Directiva stabilește un sistem de raportare pe trei nivele: (i) raportarea internă, în cadrul companiei; (ii) raportarea externă, către autorități; (iii) divulgarea publică a informațiilor. Deci, directiva impune companiilor obligația de a stabili proceduri interne pentru primirea eventualelor sesizări privind nereguli/ încălcări ale legislației care apar la nivelul său.

În principiu, raportarea trebuie făcută mai întâi la nivel intern, iar ulterior, dacă se impune, se poate merge mai departe. Dar, în anumite situații, avertizorul poate să iasă din tipar și să informeze direct autoritățile sau publicul larg despre încălcările constatate, atunci când există motive întemeiate pentru a crede că va suferi represalii sau că autoritatea nu poate soluționa în mod eficient sesizarea (de exemplu, atunci când au fost alterate niște probe sau când autoritatea ar putea fi în înțelegere cu autorul încălcării), ori atunci când încălcarea poate avea consecințe atât de grave încât reclamă o remediere urgentă.

CE ROL VOR AVEA ANGAJATORII?

Organizațiile care au cel puțin 50 de salariați vor fi obligate să instituie canale de comunicare internă și departamente/persoane responsabile care să primească sesizările, să le investigheze și să ia măsuri pentru rezolvarea acestora. Aceste persoane ar putea fi, de exemplu, un responsabil HR, un coordonator al conformității, un jurist sau un membru al consiliului de administrație. Esențial este ca această persoană să fie independentă și imparțială. Această responsabilitate poate fi oferită și unei persoane/ entități externe care furnizează astfel de servicii, ceea ce va putea crea noi arii de activitate pentru firmele de consultanță în domeniul resurselor umane.

Directiva oferă companiilor mai mici (între 50 și 249 de salariați) posibilitatea de a stabili canale interne comune și responsabili comuni pentru primirea și rezolvarea sesizărilor, ceea ce ar putea fi un avantaj pentru companiile mici între care există relații economice strânse sau care fac parte din același grup.

Foarte important este ca pe parcursul anchetei interne și ulterior finalizării acesteia să se păstreze confidențialitatea identitatății autorului sesizării, pentru a evita eventualele represalii la care acesta ar putea fi supus și pentru a nu descuraja alți potențiali avertizori. Identitatea avertizorului nu va putea fi divulgată decât dacă legea impune această divulgare, de exemplu în cadrul unor proceduri judiciare unde trebuie asigurat dreptul la apărare al tuturor celor implicați. De regulă, înaintea divulgării, avertizorul va fi informat despre aceasta și despre motivele pentru care este necesară.

Ulterior primirii sesizării, departamentul/ persoanele responsabile trebuie să confirme primirea sesăzirii, iar într-un termen de cel mult trei luni de la primirea ei, avertizorul trebuie să fie informat cu privire la stadiul investigației, eventualele măsuri luate sau de ce nu s-a luat nicio măsură.

În funcție de deznodământul acestei etape interne, avertizorul poate recurge ulterior la raportarea externă sau la divulgarea publică a informațiilor.

Companiile au obligația de a informa persoanele cu privire la procedurile de raportare internă/externă existente – de exemplu, prin includerea lor pe pagina web. De asemenea, la canalele interne de raportare pot avea acces, pe lângă salariați, și alte persoane care, în virtutea activităților profesionale pe care le desfășoară în relație cu compania, iau cunoștință de anumite încălcări – de exemplu, contractanți, subcontractanți sau furnizori.

În plus, trebuie păstrată o evidență cu privire la toate raportările primite, evidență care se păstrează doar atât cât este necesar pentru aplicarea regulilor din directivă.

CARE SUNT MĂSURILE EFECTIVE DE PROTECȚIE PENTRU AVERTIZORI?

Directiva oferă protecție împotriva oricăror măsuri represive, fie că sunt directe sau indirecte. Astfel, vor fi protejați nu doar avertizorii, dar și alte persoane care ar putea suferi de pe urma sesizării făcute de aceștia – de exemplu, colegii, rudele avertizorului care se află în raporturi profesionale cu organizația.

Directiva oferă ca exemple de măsuri represive față de salariații care fac raportări măsuri precum suspendarea, retrogradarea, blocarea promovării, concedierea, reducerea salariului, schimbări ale programului de lucru, oferirea recomandări negative în vederea unor viitoare angajări, constrângerea și intimidarea, discriminarea sau alte forme de tratament inechitabil.

În concret, care sunt măsurile de protecție?
•    Protejarea confidențialității identității avertizorilor;
•    Prezumția că represaliile și prejudiciile care sunt consecința lor, chiar dacă în aparență se întemeiază pe alte motive, sunt urmare a raportării/ divulgării făcute de avertizor;
•    Înlăturarea răspunderii civile în baza unor clauze de loialitate/ confidențialitate/ nedivulgare;
•    Înlăturarea răspunderii civile pentru divulgarea unor secrete comerciale;
•    Înlăturarea răspunderii pentru dobândirea și accesul la informațiile care sunt raportate sau divulgate public, cu condiția ca aceasta să nu reprezinte o infracțiune;
•    Dreptul la măsuri reparatorii pentru repararea prejudiciilor cauzate de măsurile represive – de exemplu, reintegrarea în funcție cu drepturi depline, compensații pentru pierderile financiare, daune morale pentru atingerile aduse reputației etc.;
•    Măsuri provizorii de încetare a măsurilor preventive până la finalizarea procedurilor judiciare;
•    Interzicerea oricărei renunțări sau limitări cu privire la drepturile și măsurile reparatorii prevăzute de directivă.
•    Statele sunt obligate să reglementeze sancțiuni pentru cei care împiedică sau încearcă să împiedice raportarea, iau măsuri represive împotriva avertizorilor sau încalcă obligația de păstrare a confidențialității identității avertizorilor.

CONCLUZII

Noua directivă europeană impune statelor europene să stabilească noi obligații în sarcina companiilor private, dar și în sarcina autorităților, dorind să ofere un impuls persoanelor care iau cunoștință de nereguli / încălcări ale legii pentru a lua atitudine în vederea remedierii acestora în timp util. De asemenea, directiva vine ca o completare a legislației existente în statele europene, care nu acoperă toate sectoarele de activitate, reglementând, de regulă, protecție doar pentru funcționarii publici.

Astfel, directiva oferă astfel un plus de responsabilitate persoanelor care dețin asemenea informații și stabilește măsuri de protecție pentru acestea. Statele europene vor trebui să asigure implementarea procedurilor interne de raportare a încălcărilor de către angajatorii care au peste 249 de salariați până în anul 2021, iar de către cei care au între 50 și 249 de salariați, până în anul 2023.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 794 / 15608
     

    Ascunde Reclama
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    League Tables of Legal Advisors MergerMarket - S1 2020 I Pandemia a evaporat o treime din piața de fuziuni și achiziții. China s-a recuperat rapid, SUA – cel mai puternic declin. Ce firme de avocați cu prezență locală s-au evidențiat în Top 20 global, european și în regiunea CEE
    Avocații Leroy și Asociații prevăd o creștere a numărului de litigii în comerț și asigurări, solicitările fiind legate de întreruperea activității comerciale. Edgar Jakab, Head of Litigation: Pe lângă mandatele curente, așteptăm o extindere substanțială în perioada următoare și în transporturi și asigurări
    Avocații Radu și Asociații SPRL, în colaborare cu EY România, obțin o nouă decizie importantă pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene privind dreptul nerezidenților de a obține rambursarea TVA
    Legea mărcilor a fost modificată | Care vor fi efectele aplicării noilor norme și cum se va asigura securitatea juridică și protecția drepturilor conferite titularilor de mărcile înregistrate. Cele mai importante prevederi, explicate de echipa Simion & Baciu
    LegiTeam: Mareș & Mareş recrutează avocat definitiv drept penal
    Dr. Constantin BRÂNZAN, fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu peste 40 de ani de experiență în magistratură, se alătură echipei POPESCU & ASOCIAȚII
    Cum a trecut prin perioada de lockdown un creator de produse Legal-Tech și ce tendințe a observat în rândul clienților-avocați. George Bărcun, SoftVenture: Singura schimbare pentru noi a fost lipsa prânzului comun și a conversațiilor aferente. Firmele de avocatură au avut o abordare foarte matură și profesionistă. În ultima lună am observat o revitalizare generală și mai mult optimism
    Avocații Wolf Theiss estimează o creștere de cca. 20% pe segmentul litigiilor, anul acesta. Ligia-Cecilia Popescu, Partener: Mandate noi s-au concretizat în mai multe domenii. O sursă importantă de litigii și, în special, arbitraje, vor continua să fie proiectele de infrastructură mare, minerit, fiscal și achizițiile publice în domeniul industrial
    Echipa MPR Partners | Maravela, Popescu & Asociații se extinde. Cristina Crețu, in-house cu o vastă experiență, și Mihaela Nyerges, avocat specializat în Energie și M&A, s-au alăturat firmei
    În ciuda situației „speciale” în care s-a lucrat, avocații Reff & Asociații au fost implicați în toate tipurile de dispute de business. Date fiind viteza cu care s-au adoptat actele normative, precum și lipsa de claritate a acestora, clienții au fost foarte interesați de perspectiva litigioasă a acțiunilor pe care urmau să le întreprindă sau a consecințelor în cazul unei lipse de reacție
    Suciu Popa câștigă pentru Hidroelectrica un litigiu care consolidează o creanță de peste 22,2 mil. RON
    Cu ce firme internaționale s-au aliat casele locale de avocați și ce onorarii au cerut pentru IPO-ul Hidroelectrica. Stratulat Albulescu a câștigat selecția și gestionează juridic proiectul achiziției activelor CEZ
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...