Rezultatele chestionarului Ministerului Justiţiei: Majoritatea magistraţilor întrebaţi vor desfiinţarea SIIJ

Ministerul Justiţiei redă publicităţii rezultatele chestionarului transmis instanţelor şi parchetelor, în care se arată că peste 1.600 de procurori vor abrogarea prevederilor prin care a fost înfiinţată SIIJ, opinie împărtăşită şi de 72% dintre judecătorii de la 209 de instanţe.

Rezultatele centralizate la nivelul parchetelor arată că 1.934 de procurori respondenţi au răspuns după cum urmează:

a. un număr de 1.653 de procurori au opinat pentru abrogarea normelor prin care a fost înfiinţată Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, solicitând desfiinţarea acesteia (85,47%);

b. un număr de 144 de procurori au opinat în sensul amendării dispoziţiilor legale ce privesc SIIJ (7,44%);

c. un număr de 137 de procurori au opinat în sensul menţinerii prevederilor legale privind înfiinţarea SIIJ (7,08%).

Potrivit Ministerului Justiţiei, rezultatele centralizate la nivelul instanţelor judecătoreşti pun în evidenţă următoarele:

Dintr-un număr de 209 instanţe de judecată (care au transmis răspunsuri):

a. un procent de 72,22% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul abrogării dispoziţiilor legale privind înfiinţarea SIIJ, solicitând desfiinţarea acesteia;

b. un procent de 10,53% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul amendării dispoziţiilor legale ce privesc SIIJ;

c. un procent de 17,24% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul menţinerii prevederilor legale ce privesc înfiinţarea SIIJ.

„Cu titlu de exemplu, un număr de 22 de instanţe de judecată au transmis că majoritatea judecătorilor din cadrul acestora au opinat în sensul desfiinţării SIIJ, iar alte 25 de instanţe de judecată au transmis că desfiinţarea SIIJ a fost propusă cu unanimitate. Aceste rezultate nu au fost valorificate în cadrul procentului de 72,22%, astfel încât, dacă am lua în considerare acest mod de raportare, procentul ar fi semnificativ mai mare decât cel menţionat (72,22%)”, mai transmite Ministerul.

Rezultatele centralizate la nivelul asociaţiilor magistraţilor arată următoarele

a. Două asociaţii au opinat în sensul desfiinţării SIIJ;

b. Două asociaţii au opinat în sensul menţinerii dispoziţiilor legale privind SIIJ;

c. O asociaţie a opinat fie în sensul menţinerii SIIJ, fie în sensul amendării dispoziţiilor legale care o reglementează;

d. O asociaţie a opinat în sensul amendării prevederilor legale care reglementează SIIJ.

În data de 25 noiembrie 2019, Ministerul Justiţiei a solicitat instanţelor judecătoreşti, parchetelor de pe lângă acestea, precum şi asociaţiilor magistraţilor puncte de vedere în legătură cu unele modificări legislative preconizate cu referire la legile justiţiei, sens în care magistraţii au fost consultaţi cu privire la următoarele chestiuni: schema de pensionare anticipată a magistraţilor; prorogarea intrării în vigoare a prevederilor legale privind compunerea completelor de judecată în apel; prorogarea intrării în vigoare a dispoziţiilor legale privind durata ciclului de şcolarizare în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii; problematica Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ.

Cu privire la schema de pensionare anticipată a magistraţilor, rezultatele centralizate la nivelul parchetelor pun în evidenţă următoarele:

Dintr-un număr de 1.957 de procurori respondenţi (reprezentând 79,13% din numărul total al procurorilor, schema de procurori fiind ocupată, în prezent, în procent de 83,18%):

- un număr de 890 procurori au opinat pentru menţinerea dispoziţiilor legale privind pensionarea anticipată a magistraţilor (45,47%);
- un număr de 501 procurori au opinat pentru prorogarea dispoziţiilor legale în discuţie (25,6%);
- un număr de 566 procurori au opinat pentru abrogarea prevederilor legale privind pensionarea anticipată a magistraţilor (28,92%).

Rezultatele centralizate la nivelul instanţelor judecătoreşti - 209 instanţe de judecată (reprezentând 85,65% din numărul total al instanţelor de judecată, respectiv 244):

a. un procent de 38,11% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul menţinerii dispoziţiilor legale privind pensionarea anticipată a magistraţilor;

b. un procent de 36,97% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul prorogării dispoziţiilor legale în discuţie;

c. un procent de 24,91% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul abrogării prevederilor legale ce privesc pensionarea anticipată a magistraţilor.

Procentele evidenţiate la acest subiect (a, b, c) au fost calculate prin raportare la numărul judecătorilor care s-au pronunţat în sensul uneia dintre cele trei opinii menţionate, însă numai în măsura în care instanţele de judecată au comunicat numeric poziţia judecătorilor din cadrul propriilor colective care s-au exprimat efectiv, explică Ministerul Justiţiei.

„În acest context, menţionăm că mai multe instanţe de judecată s-au rezumat la a comunica rezultatul consultărilor efectuate la nivelul acestora, fără a menţiona numărul judecătorilor care şi-au exprimat opinia într-un sens sau altul.

Cu titlu de exemplu, un număr de 17 instanţe au transmis că majoritatea judecătorilor din cadrul acestora au opinat în sensul menţinerii dispoziţiilor legale privind pensionarea anticipată a magistraţilor, iar alte 5 instanţe au comunicat faptul că menţinerea acestor prevederi legale a fost propusă cu unanimitate. Aceste rezultate nu au fost valorificate în cadrul procentului de 38,11%, astfel încât, dacă am lua în considerare acest mod de raportare, procentul ar fi semnificativ mai mare decât cel menţionat (38,11%)”, mai arată sursa citată.

Rezultatele centralizate la nivelul asociaţiilor magistraţilor pun în evidenţă următoarele:

a. Două asociaţii au opinat în sensul menţinerii dispoziţiilor legale privind pensionarea anticipată a magistraţilor (una dintre acestea a precizat că, în măsura în care se apreciază necesară aprofundarea concluziilor studiului de impact al CSM, propune prorogarea intrării în vigoare a dispoziţiilor);

b. Două asociaţii au opinat în sensul prorogării prevederilor;

c. Două asociaţii au opinat în sensul abrogării dispoziţiilor în discuţie.

Referitor la prevederile legale privind compunerea completelor de judecată în apel (întrebarea a fost adresată doar instanţelor judecătoreşti şi asociaţiilor magistraţilor):

I. Rezultatele centralizate la nivelul instanţelor judecătoreşti arată următoarele aspecte:

Dintr-un număr de 209 instanţe de judecată (care au transmis răspunsuri):

a. un procent de 78,81% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul abrogării dispoziţiilor legale privind compunerea de 3 judecători a completelor de judecată în apel;

b. un procent de 14,54% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul prorogării dispoziţiilor legale în discuţie;

c. un procent de 6,63% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul menţinerii prevederilor legale ce privesc compunerea completelor de judecată în apel.

„Cu titlu de exemplu, un număr de 20 de instanţe de judecată au transmis că majoritatea judecătorilor au opinat în sensul abrogării dispoziţiilor legale privind compunerea completelor de judecată în apel, iar alte 28 de instanţe au comunicat că abrogarea acestor prevederi legale a fost propusă cu unanimitate. Aceste rezultate nu au fost valorificate în cadrul procentului de 78,81%, astfel încât, dacă am lua în considerare acest mod de raportare, procentul ar fi semnificativ mai mare decât cel menţionat (78,81%)”, mai informează Ministerul.

II. Rezultatele centralizate la nivelul asociaţiilor magistraţilor pun în evidenţă următoarele:

a. Patru asociaţii au opinat în sensul abrogării dispoziţiilor legale privind compunerea de 3 judecători a completelor de judecată în apel;

b. O asociaţie a opinat fie în sensul prorogării, fie în sensul abrogării dispoziţiilor legale privind compunerea completelor de judecată în apel.

C. Cu privire la dispoziţiile legale privind durata ciclului de şcolarizare în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii:

I. Rezultatele centralizate la nivelul parchetelor pun în evidenţă următoarele:

Dintr-un număr de 1.952 de procurori respondenţi:

a. un număr de 1.792 procurori au opinat pentru abrogarea dispoziţiilor legale privind durata ciclului de şcolarizare în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii (91,8%);

b. un număr de 87 procurori au opinat pentru prorogarea dispoziţiilor legale în discuţie (4,4%);

c. un număr de 73 procurori au opinat pentru menţinerea prevederilor legale privind durata ciclului de şcolarizare în cadrul INM (3,7%).

II. Rezultatele centralizate la nivelul instanţelor judecătoreşti pun în evidenţă următoarele:

Dintr-un număr de 209 instanţe de judecată (care au transmis răspunsuri):

a. un procent de 84,64% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul abrogării dispoziţiilor legale privind durata ciclului de şcolarizare în cadrul INM;

b. un procent de 10,96% din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul prorogării dispoziţiilor legale în discuţie;

c. un procent de 4,38% % din numărul judecătorilor respondenţi a opinat în sensul menţinerii prevederilor legale ce privesc durata ciclului de şcolarizare în cadrul INM.

III. Rezultatele centralizate la nivelul asociaţiilor magistraţilor pun în evidenţă următoarele:

a. Trei asociaţii au opinat în sensul abrogării dispoziţiilor legale privind durata ciclului de şcolarizare în cadrul INM;

b. Două asociaţii au opinat în sensul prorogării dispoziţiilor legale;

c. O asociaţie a opinat în sensul amendării dispoziţiilor legale privind durata ciclului de şcolarizare în cadrul INM.