Consiliul Europei: În România, rata de încarcerare în scădere, dar supraaglomerarea rămâne o problemă

România avea, la data de 31 ianuarie 2019, o rată de încarcerare de 107 deţinuţi la 100.000 de locuitori, foarte apropiată de media europeană de 106 deţinuţi la 100.000 de locuitori, şi cu zece procente mai puţin faţă de raportarea anterioară, însă supraaglomerarea este considerată a fi în continuare o problemă serioasă în sistemul penitenciar românesc, reiese din Statistica penală anuală a Consiliului Europei (SPACE), document publicat marţi de instituţia paneuropeană de la Strasbourg şi transmis AGERPRES.

Statele cu ratele de încarcerare cele mai ridicate erau Rusia (386 de deţinuţi la 100.000 locuitori), Turcia (329), Georgia (270), Lituania (232), Azerbaidjan (218), Cehia (203), Republica Moldova (197), Polonia (190). Neluând în calcul ţările cu sub 300.000 de locuitori, cele mai scăzute rate de încarcerare înregistrau Islanda (40), Finlanda (50), Olanda (56), Suedia (60), Norvegia.

Ţările în care rata de încarcerare a crescut cel mai mult au fost Turcia (+13%), Cipru (+11%), Danemarca (+9%), Bulgaria (+8%), Georgia (+7%). În schimb, scăderi importante s-au înregistrat în Armenia (-36%) şi Macedonia de Nord (-29%), urmate de Islanda (-14%), Bosnia şi Herţegovina (Republica Srpska) (-11%), România (-10%), Republica Moldova (-8%), Rusia (-8%).

Conform informaţiilor cu privire la densitatea în închisori, date furnizate de administraţiile financiare şi disponibile din alte surse, în 15 state exista o supraaglomerare la nivel general, adică numărul deţinuţilor îl depăşea pe cel al locurilor din centrele de detenţie. Supraaglomerarea este considerată deosebit de serioasă în zece ţări: Turcia (123 de deţinuţi la 100 de locuri), Belgia (121), Italia (119), Franţa (117), Ungaria (115), România (113), Malta (107), Grecia (107), Austria (106) şi Serbia (106). Media europeană era de 89,5 deţinuţi la 100 de locuri disponibile în închisori.

Raportul mai arată că durata medie de încarcerare a scăzut de la 8,2 luni în 2017 la 7,7 luni în 2018, iar ţările cu cele mai lungi durate au fost Azerbaidjan (37 de luni), Portugalia (32), Republica Moldova (26), Cehia (24), România (23), Spania (21), Estonia (16) şi Italia (15).

La nivel european, 14,4% dintre deţinuţi erau cetăţeni străini, cele mai mari procente fiind consemnate în Luxemburg (74,4%), Elveţia (72,1%), Grecia (54,9%), Austria (54,7%), Catalonia (Spania) (44.9%), Cipru (43,6%), Estonia (35,1%), Italia (33,8%) şi Norvegia (31,1%), iar cele mai mici în România (1,2%), Republica Moldova (1,2%), Polonia (1,4%), Albania (1,9%), Lituania (1,9%), Slovacia (2%).

În ce priveşte proporţia celor aflaţi în arest preventiv, media europeană era de 22% din totalul populaţiei carcerale. Procentele cele mai ridicate erau înregistrate în Luxemburg (49%), Elveţia (48%), Olanda (43%), Armenia (41%), Albania (41%), Danemarca (38%), Marea Britanie (Irlanda de Nord) (35%), Italia (33%), Grecia (31%), iar cele mai scăzute în Ungaria (2,8%), Cehia (8,4%), Rusia (9,2%), România (9,3%) şi Lituania (9,3%).

Raportul SPACE a fost realizat pentru Consiliul Europei de Universitatea din Lausanne şi conţine informaţii furnizate de administraţiile penitenciare.