Dosarul ’Carpatica Asig’: Soţul şefei DIICOT, condamnat la trei ani închisoare cu suspendare

Potrivit deciziei instanţei, Dan Hosu a fost condamnat la doi ani şi şase luni închisoare pentru instigare la acces ilegal la un sistem informatic şi un an şi şase luni închisoare pentru instigare la folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unei persoane neautorizate la asemenea informaţii. Cele două pedepse au fost contopite, rezultând o condamnare de 3 ani, însă cu suspendarea executării pedepsei, pe un termen de supraveghere de trei ani şi şase luni.

Pe de altă parte, Dan Hosu a fost achitat pentru trafic de influenţă şi dare de mită.

Pe timpul cât se află sub supraveghere, Dan Hosu este obligat să frecventeze un program de reintegrare socială şi să efectueze muncă în folosul comunităţii pe o durată de 80 de zile la Primăria Jilava sau Şcoala nr.1 Jilava.

În acelaşi dosar, comisar şef de poliţie Cătălin Marian Cataramă, la date faptei şef al Serviciului de combatere a traficului cu migranţi din cadrul IGPR, a fost condamnat la trei ani închisoare cu suspendare pentru acces ilegal la un sistem informatic şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, plus 80 de zile muncă în folosul comunităţii.

Alţi doi inculpaţi din acest dosar au fost achitaţi: Angela Toncescu, membru în Consiliul de Administraţie al SC Carpatica Asig SA Sibiu, şi Ion Sorin Tatu, la data faptelor administrator de fapt al unei societăţi comerciale.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Trebuie menţionat că, în iulie 2020, Tribunalul Bucureşti a dispus, în baza deciziilor Curţii Constituţionale, înlăturarea de la dosar a probelor strânse de DNA cu ajutorul SRI pe mandatele de siguranţă naţională.

"În intervalul martie 2015 - martie 2016, inculpata Toncescu Angela, la acea dată membru în Consiliul de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, a acţionat în mod sistematic, direct sau prin intermediul unor terţe persoane aflate în cercul său relaţional, în vederea influenţării deciziilor de la nivelul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) în favoarea intereselor sale personale şi ale societăţii de asigurări. Demersurile acesteia au fost realizate atât pentru obţinerea avizului necesar numirii sale în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, cât şi pentru ca ASF să nu adopte unele decizii nefavorabile societăţii de asigurări", susţine DNA.

Conform procurorilor, printre persoanele care au acţionat în vederea favorizării şi susţinerii intereselor Angelei Toncescu se numără Ion Sorin Tatu, Dan Hosu şi Adrian Gurzău, administratori de drept sau în fapt ai unor societăţi comerciale. Aceştia sunt acuzaţi că, în schimbul influenţei asupra unor persoane din conducerea ASF, au pretins şi au primit foloase necuvenite, constând în indemnizaţii lunare de la SC Carpatica Asig SA.

Procurorii arată că primirea banilor era mascată prin încheierea unor contracte, păguboase pentru societatea de asigurări, cu societăţile administrate de inculpaţi sau de interpuşi ai acestora. Valoarea contractelor a ajuns în unele cazuri până la 480.000 euro, fără TVA.

"Concret, acţiunile celor trei persoane au vizat influenţarea voturilor exprimate în şedinţele Consiliului ASF, astfel încât: să fie demarată procedura de avizare a lui Toncescu Angela şi a lui Stoicescu Liviu Andrei în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, respectiv în funcţia de director general al SC Carpatica Asig SA, în condiţiile în care aceştia nu îndeplineau condiţiile legale pentru ocuparea funcţiilor respective, să fie adoptate decizii favorabile atât societăţii SC Carpatica Asig SA, cât şi persoanelor din conducerea acesteia (exemplu - să fie menţinută, în mod artificial, măsura de redresare pe bază de plan a SC Carpatica Asig SA, în contextul în care societatea încă din luna iulie 2015 avea o situaţie financiară care impunea închiderea procedurii de redresare financiară, retragerea autorizării de funcţionare şi constatarea stării de insolvenţă urmare a necapitalizării acesteia cu o sumă de circa 100 milioane de euro)", precizează DNA.

O altă acuzaţie se referă la acţiunile ilegale întreprinse de Dan Hosu şi Cătălin Marian Cataramă.

"În data de 3 august 2016, inculpatul Hosu Dan, prevalându-se de ascendentul moral pe care-l avea asupra inculpatului Cataramă Cătălin Marian, ca fost şef al Serviciului de combatere a traficului cu migranţi din cadrul IGPR, l-a instigat pe acesta din urmă să acceseze, fără drept, sistemul informatic administrat de către MAI - Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date şi să-i furnizeze datele de identificare ale unor persoane decedate. În baza acestor informaţii, inculpatul Hosu Dan a urmărit să încheie mai multe înţelegeri patrimoniale cu urmaşii persoanelor decedate, cu scopul obţinerii unui procent semnificativ, pentru sine, din sumele ce urmau a fi acordate de către societăţile de asigurări responsabile civilmente", susţine DNA.

Conform aceleiaşi surse, pe 26 august 2016, Hosu i-a oferit cu titlu gratuit lui Cătălin Marian Cataramă, în schimbul ajutorului acordat, un sejur într-o staţiune de pe litoralul românesc, iar cel din urmă a acceptat.

Procurorii anticorupţie au încheiat anterior câte un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu alţi doi inculpaţi: fostul deputat Adrian Gurzău cu privire la săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă şi Liviu Andrei Stoicescu - referitor la săvârşirea infracţiunii de complicitate la cumpărare de influenţă.