Dosarul Mineriadei: Procurorul general interimar va contesta decizia Înaltei Curţi

Procurorul general interimar, Bogdan Licu, va ataca decizia magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a trimite rechizitoriul dosarului Mineriadei înapoi la parchet, au confirmat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii biroului de presă al PÎCCJ.

Bogdan Licu, procurorul general interimar va dispune atacarea deciziei de miercuri a instanţei supreme din dosarul Mineriadei, au precizat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii biroului de presă al Parchetului General. Demersul vine după ce judecătorii au trimis rechizitoriul înapoi la procurori, constatând nulitatea acestuia.

La scurt timp după decizia ÎCCJ, părţile din dosar s-au deplasat la sediul Parchetului General, pentru o discuţie cu Licu.

„Discuţia foarte scurtă pe care am avut-o cu domnul procuror general astăzi este că secţia parchetelor va face recurs şi că este o chestiune procedurală dacă doar secţia parchetelor militare poate face recurs sau dacă poate face recurs şi Secţia specială de investigare a magistraţilor, pentru că, în acest dosar există un magistrat: Mugurel Florescu, fostul sef al sectiei militare din anii 90 şi prim adjunct al procurorului general de atunci”, a declarat Teodor Mărieş, liderul Asociaţiei 21 Decembrie 1989.

Magistraţii instanţei supreme au decis, miercuri, să restituie dosarul Mineriadei la procurori, fiind constatată nulitatea rechizitoriului. Decizia nu e definitivă.

Procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat, în 13 iunie 2017, cercetările în dosarul „Mineriada din 13 – 15 iunie 1990” şi au dispus trimiterea în judecată a cauzei, 14 persoane, printre care Ion Iliescu, Petre Roman şi Virgil Măgureanu, fiind judecate.

Procurorii militari susţin că există probe potrivit cărora aceştia ar fi organizat şi coordonat direct atacul împotriva populaţiei civile, ceea ce ar fi dus la uciderea prin împuşcare a patru oameni, rănirea prin împuşcare a trei, vătămare integrităţii fizice şi psihice a 1.269 de oameni şi privarea de libertate a alţi 1.242.

În dosar au fost introduse drept părţi responsabile civilmente mai multe instituţii ale statului, precum Ministerul Finanţelor, MAI, SRI, Parchetul General, Guvernul României, Jandarmeria Română, MApN, Ministerul Economiei.