Ioan Niculae, rămâne în închisoare după ce Tribunalul Constanţa i-a respins cererea de eliberare condiţionată

 

Ioan Niculae obţinuse o decizie favorabilă la instanţa de fond - Judecătoria Mangalia, însă Tribunalul Constanţa admis contestaţia DNA şi a respins eliberarea condiţionată, hotărârea instanţei fiind definitivă.

 

Omul de afaceri are dreptul să facă o nouă cerere de eliberare la sfârşitul lunii octombrie.

 

"În baza art. 425 ind.1 alin.7 pct.2 lit. a Cod procedură penală în ref. la art. 587 Cod procedură penală, admite contestaţia formulată de PICCJ - DNA - Serviciul Teritorial Constanţa împotriva sentinţei penale nr. 1114 din data de 12.05.2021 pronunţată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr. 3212/256/2021. Desfiinţează hotărârea atacată şi soluţionând cauza dispune: în temeiul art. 587 Cod procedură penală rap. la art. 59, al. 1 şi al. 2 C.P. din 1968, respinge propunerea de liberare condiţionată formulată de Comisia de individualizare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Constanţa - Poarta Albă privind pe condamnatul Niculae Ioan. Stabileşte termen de reiterare a propunerii după data de 23.10.2021. Definitivă", se arată în hotărârea Tribunalului.

 

Pe 18 februarie 2021, patronul grupului Interagro, Ioan Niculae, a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel Bucureşti la 5 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani.

 

În acelaşi dosar, Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila şi fost preşedinte al PSD Brăila, a fost achitat pentru trafic de influenţă.

 

De asemenea, Nicoleta Mariana Toncea (soţia lui Ioan Niculae, preşedinte Interagro la data faptelor) a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani, iar Viorel Bărac (director general al Interagro) a primit 3 ani şi 6 luni închisoare pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

 

Instanţa a mai dispus ca Interagro SA să plătească o amendă penală de 150.000 lei, iar SC Libarom Agri SRL o amendă penală de 250.000 lei, în cazul ultimei firme fiind dispusă şi dizolvarea judiciară.

 

În plus, judecătorii au decis confiscarea de la Ioan Niculae, Viorel Bărac şi Nicoleta Toncea (actuală Niculae), precum şi de la societăţile Interagro SA, Intervitt SRL, Libarom Agri SRL şi SC Mike Trading&Investment a câte 3.543.833 lei.

 

Magistraţii au luat act că prejudiciul creat părţii civile ANAF, în sumă de 11.438.169 lei, a fost recuperat prin compensare.

 

Potrivit DNA, în perioada august 2008 - martie 2009, între Interagro SA şi Libarom Agri SRL, societate specializată în producţie agricolă şi tranzacţii cu produse agricole, s-a încheiat şi derulat un contract fictiv având ca obiect prestarea unor servicii de publicitate. În baza acestui contract, au fost înregistrate în contabilitatea firmei Interagro SA operaţiuni nereale în baza cărora s-au eludat plăţile taxelor şi impozitelor către bugetul de stat.

 

Procurorii arată că obiectul contractului a constat în realizarea de materiale promoţionale (brelocuri, post-it-uri şi standuri) pentru SC Interagro SA.

 

''Concret, în urma încheierii şi derulării contractului respectiv, ca urmare a deciziei inculpatului Ioan Niculae, au fost înregistrate în evidenţa contabilă cheltuieli deductibile în sumă totală de 36.245.000 lei. În aceeaşi perioadă, tot inculpatul Ioan Niculae a fost cel care a decis şi coordonat realizarea unui circuit de spălare a banilor, prin intermediul unor operaţiuni fictive, prin firmele faţă de care s-a dispus trimiterea în judecată ca persoane juridice, scopul fiind acela de a externaliza veniturile firmei 'mamă' (Interago SA), pentru a nu fi supuse taxării/impozitării, de a crea imposibilitatea urmăririi sumelor de bani intrate în firmă de către eventuali creditori în cazul existenţei unor datorii, de a finanţa unele afaceri din cadrul grupului fără a se apela la metodele obişnuite (împrumuturi, credite bancare)'', susţine DNA.

 

Conform procurorilor, în acest fel a fost finanţată cu 5 milioane de euro firma Intervitt (divizia de vinificaţie a grupului Interagro), prin majorarea capitalului social prin aportul unei firme de tip offshore din Insulele Virgine Britanice ce îşi desfăşoară activitatea în Cipru, controlată de Ioan Niculae.

 

Încheierea şi derularea contractului de prestări servicii de publicitate dintre SC Interagro SA şi societatea respectivă s-a făcut prin intermediul lui Viorel Bărac, care a semnat contractul şi, ulterior, s-a ocupat de transferarea sumelor de bani către Libarom Agri SRL, se arată în rechizitoriu.

 

''Inculpaţii au beneficiat şi de ajutorul preşedintelui SC Interagro SRL, Toncea Nicoleta Mariana, care, din dispoziţia inculpatului Ioan Niculae, s-a implicat în realizarea plăţilor către firma SC Libarom Agri SRL şi de reintroducerea sumelor de bani 'spălate' în circuitul civil. Circuitul financiar de spălare a banilor proveniţi din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, iniţiat şi coordonat de inculpatul Ioan Niculae, a avut ca urmare prejudicierea bugetului de stat cu suma totală de 11.438.169 lei, reprezentând TVA în sumă de 6.886.550 lei şi impozit pe profit în sumă de 4.551.619 lei'', explică DNA.

 

Procurorii mai spun că, în perioada ianuarie - martie 2009, patronul grupului SC Interagro SA, Ioan Niculae, a iniţiat şi desfăşurat activităţi de corupere a omului de afaceri de origine libaneză Said Baaklini şi a unei alte persoane, a unor funcţionari publici şi înalţi demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o hotărâre de Guvern prin care să fie acordate facilităţi fiscale privind subvenţionarea achiziţiei de îngrăşăminte chimice. Acest lucru ar fi adus un beneficiu direct firmei Interagro de circa 600 milioane euro, reprezentat de vânzarea îngrăşămintelor chimice din stocurile existente sau ce urmau a fi produse.

 

Conform DNA, activităţile de corupere desfăşurate de Ioan Niculae s-ar fi realizat prin intermediul lui Gheorghe Bunea Stancu.

 

''Adoptarea unei asemenea hotărâri era ilegală, atrăgând sancţionarea României de către Comisia Europeană prin procedura de infringement, pentru încălcarea normelor privind concurenţa neloială şi ajutorul de stat, ceea ar fi prejudiciat bugetul de stat atât în mod direct, cât şi indirect (agricultorii ar fi trebuit să restituie ajutorul de stat - 600 milioane euro, iar România pierdea peste 150 milioane euro ca urmare a blocării altor programe în domeniul agriculturii). În acest context, inculpatul Ioan Niculae i-a promis suspectului Said Baaklini suma de 2.000.000 euro, persoanei respective suma de 1.000.000 euro, iar lui Gheorghe Bunea Stancu, la acea vreme preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila şi preşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic, un folos reprezentat de profitul pe care firmele controlate de primul le-ar fi obţinut în urma distribuirii îngrăşămintelor livrate de SC Interagro SRL în judeţele din jurul Brăilei'', afirmă DNA.