Parlamentul European va vota joi o rezoluție prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov

Parlamentul European va vota, joi, adoptarea unei rezoluții prin care UE condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939.

Rezoluția Parlamentului European privind 80 de ani de la începerea celui de-al Doilea Război Mondial și importanța amintirii europene pentru viitorul Europei va fi votată, joi, în plenul Parlamentului European.

În documentul obținut de MEDIAFAX sunt invitate toate statele membre ale UE „să analizeze clar crimele și agresiunile săvârșite de regimurile comuniste totalitare, precum și crimele și agresiunile regimurilor naziste”.

De asemenea, statele membre ale UE sunt invitate să comemoreze 23 august drept Ziua europeană a amintirii pentru victimele regimurilor totalitare atât la nivelul UE, cât și la nivel guvernamental, precum și să sensibilizeze generația tânără, adăugând istoria și analiza consecințelor. a regimurilor totalitare în programele școlare și manualele tuturor școlilor europene;

Rezoluția „subliniază că cel de-al Doilea Război Mondial, cel mai devastator război din istoria Europei, a fost început ca rezultatul imediat al notoriului pact de non-agresiune și de cooperare nazist-sovietic din 23 august 1939, denumit și Pactul Molotov-Ribbentrop, prin care doi regimurile totalitare care împărtășeau obiectivul cuceririi mondiale au împărțit Europa în două zone de influență.

Un alt punct reiterat în rezoluția care va fi pusă sub vot în plenul Parlamentului European de joi se referă la „existența continuă în unele state membre a monumentelor și memorialelor în spațiul public (parcuri, piețe, străzi etc.), glorificând armata sovietică, care în aceste țări a fost ocupantul, creează condiții pentru denaturarea adevărului cu privire la consecințe. al Doilea Război Mondial și pentru propagarea sistemului politic totalitar”.

Potrivit surselor MEDIAFAX, rezoluția mai prevede:

„-Reamintește că regimurile naziste și comuniste au adus crime în masă, genocid, deportări și pierderi de vieți și libertate în secolul XX pe o scară nevăzută în istoria umană, amintește crima oribilă a Holocaustului comis de regimul nazist;

-Condamnă în termeni cei mai puternici actele de agresiune, crimele împotriva umanității și încălcările în masă ale drepturilor omului, săvârșite de regimul totalitar nazist și comunist;

- Își exprimă îngrijorarea cu privire la creșterea mișcărilor de extremă dreapta și de stânga în statele membre ale UE;

- Subliniază că țările din Europa de Est și Centrală, odată cu aderarea lor la UE și NATO, nu numai că s-au întors la familia europeană a țărilor democratice libere, dar au demonstrat, de asemenea, un succes fără precedent, cu ajutorul UE, în reforme și socio-sociale dezvoltarea economică, subliniază, totuși, că proiectul european de pace și integrare nu va fi complet până când toate țările europene care aleg calea reformelor europene, cum ar fi Ucraina, Moldova și Georgia, vor deveni membri cu drepturi depline ale UE;

-Își exprimă părerea că succesul Ucrainei, Georgiei și Moldovei, care poate fi creat doar prin procesul de integrare a acestora în UE, va fi cel mai puternic instrument, prin forța de exemplu, pentru a ajuta transformarea pozitivă în Rusia , ceea ce ar permite Rusiei să depășească în cele din urmă consecințele tragice ale Pactului Molotov-Ribbentrop;

- Susține că Rusia rămâne cea mai mare victimă a totalitarismului comunist și că dezvoltarea ei către un stat democratic va fi împiedicată atâta timp cât guvernul, elita politică și propaganda continuă să depășească crimele comuniste și să glorifice regimul totalitar sovietic, prin urmare face apel la Societatea rusă se va termina cu trecutul său tragic;

-Atrage atenția asupra utilizării continue a simbolurilor regimului totalitar comunist în spațiul public, precum și în scopuri comerciale și reamintește că o serie de țări europene au interzis utilizarea simbolurilor naziste și comuniste”.

De asemenea, prin adoptarea documentului, Parlamentul European își exprimă îngrijorarea cu privire la „ eforturile conducerii actuale a Rusiei de a denatura faptele istorice și crimele de spălare albă comise de regimul totalitar sovietic și le consideră o componentă periculoasă a războiului informațional purtat împotriva Europei democratice care are drept scop divizarea Europei, Comisia să contracareze în mod decisiv aceste eforturi”.

Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernului și ministrul de externe a URSS Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin.

La 23 august 1939, Germania nazistă și U.R.S.S. anunță semnarea unui pact de neagresiune.