Hotărâre definitivă obținută de NICULEASA LAW FIRM în fața ÎCCJ cu privire la condițiile instituirii măsurilor asigurătorii în procedura fiscală

NICULEASA LAW FIRM prin avocat Mădălin Irinel Niculeasa și avocat Raluca Constantin a reprezentat o Societate Comercială, membră a unui grup de societăți cu activitate semnificativă în domeniul dezvoltării de proiecte imobiliare, în cadrul unui litigiu ce viza atât legalitatea unei decizii de instituire a unor măsuri asigurătorii în cuantum de peste 1,5 milioane EUR.

ÎCCJ a stabilit în mod definitiv (ceea ce a devenit deja jurisprudență pentru NICULEASA LAW FIRM) faptul că măsurile asigurătorii au la bază ideea de risc ce trebuie motivat extrinsec și nu intrinsec prin raportare la cuantumul pretinsei datorii fiscale. Simpla convingere de ordin subiectiv a organelor fiscale nu poate justifica înfiinţarea unor măsuri asigurătorii. Exigenţa motivării este o exigenţă substanţială şi efectivă, tocmai cu scopul de a asigura protecţia contribuabilului împotriva măsurilor abuzive dispuse de organele fiscale.

Instanţa judecătorească înlătură de asemenea și punctul de vedere al organelor fiscale în acord cu care susţinerile din Procesul-Verbal întocmit de Direcţia Antifraudă Fiscală sunt suficiente pentru a justifica atât faptic cât şi juridic înfiinţarea măsurilor asigurătorii. Instanţele judecătoreşti, fidele raţiunilor ce stau la baza măsurilor asigurătorii în tot sistemul de drept românesc, fie ca vorbim de dreptul civil, dreptul penal sau dreptul fiscal, au stabilit că astfel de măsuri au la bază ideea de risc aplicabil debitorului, risc ce trebuie motivat şi justificat în mod concret şi efectiv de către cel ce dispune înfiinţarea măsurii asigurătorii. 

De asemenea instanţele judecătoreşti înlătură şi argumentele organelor fiscale în acord cu care prejudiciul estimat prin Proces-Verbal ce nu constituie act administrativ instituie obligaţia pentru organele fiscale de a dispune măsuri asigurătorii fără a verifica în vreun fel ideea de risc despre care vorbeam anterior stabilind sarcina probei pe acest din urmă aspect în sarcina organelor fiscale şi nu a contribuabilului.