bpv Grigorescu Ștefănică: Reușita programului Kurzarbeit depinde de condițiile impuse si flexibilitatea acestuia

Reușita modelului Kurzarbeit și deschiderea angajatorilor de a apela la acest sprijin oferit companiilor care recurg la reducerea timpului de lucru ca urmare a diminuării temporare a activității depind de condițiile care vor fi impuse pentru accesarea lui, afirmă Anca Grigorescu, partener în cadrul companiei de avocatură bpv Grigorescu Ştefănică și unul dintre avocații care au susținut încă din martie adoptarea Kurzarbeit.

Modelul Kurzarbeit este denumit “Sprijin pentru program flexibil de muncă”  în programul “Reclădim România- Planul Național de Investiții și Relansare Economică” lansat recent de către Guvern. Detaliile privind implementarea programului de lucru flexibil (modelul Kurzarbeit) vor fi stabilite în perioada imediat următoare de către Guvern.

“Kurzarbeit aduce beneficii pentru angajați, angajatori și pentru stat. Angajații nu își pierd locul de muncă și primesc salariul aproape integral, deși muncesc mai puțin. Angajatorii își păstrează forța de muncă și au o șansă mai mare de a readuce business-ul la un nivel cel puțin funcțional. Statul evită creșterea numărului de șomeri prin alocarea unor sume de bani mai mici decât în cazul ajutorului de șomaj, continuă să încaseze taxe si contribuții sociale și preîntâmpină dificultățile generate de înmulțirea șomerilor și ulterior a persoanelor susținute exclusiv social”, afirmă Anca Grigorescu (foto), cea care coordonează departamentul de Dreptul Muncii în cadrul bpv Grigorescu Ștefănică.

Ce este Kurzarbeit

Conceptul Kurzarbeit înseamnă lucru cu timp de muncă redus și este un model economic lansat în Germania în urmă cu 110 ani.

Kurzarbeit a fost utilizat și în timpul celor două războaie mondiale, dar a devenit celebru în timpul crizei financiare mondiale care a început în 2008.

Datele estimative ale Organizaţiei pentru Cooperare Economică Europeană (OECD) arată că până în trimestrul al treilea din 2009 peste 200.000 de joburi din Germania au fost salvate datorită Kurzarbeit.

De asemenea, în 2009, în timpul precedentei crize financiare, deși Produsul Intern Brut al Germaniei a scăzut cu aproape 6%, înregistrând cea mai mare scădere a PIB din cele șapte țări analizate, numărul angajaților a rămas stabil. În schimb, în alte economii puternice, precum cele din Franța, Italia, Marea Britanie, Japonia, SUA sau Canada, numărul angajaților a scăzut, cea mai mare contracție fiind în SUA, de până la aproape 4%, arată datele Fondului Monetar Internațional .

Cât câștigă angajații, cât câștigă statul

În cazul companiilor care vor aplica la acest program, indemnizația susținută de stat ar urma să fie de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate.

“De exemplu, dacă timpul de muncă s-ar reduce la 50%, angajatul ar urma să primească 50% din salariu de la angajator și 37,5% din partea statului. Adică în total 87,5% pentru un timp de muncă efectiv prestat de 50%”, explică Anca Grigorescu.

În cazul unui angajat căruia i s-a redus activitatea la 50%, vă prezentăm câteva calcule despre veniturile statului și ale angajatului în funcție de diferite niveluri salariale:

a)    Salariu mediu brut pe economie (5.201 lei în aprilie 2020) – statul suportă 1.950 lei și încasează 1.991 lei
     Angajatul primește 4.551 lei brut

b)    Salariu minim brut (2.230 lei) – statul suportă 836,25 lei și încasează 804 lei
     Angajatul primește 1.951 lei brut

c)  Salariu brut de 9.000 lei – statul suportă 3.375 lei și încasează 3.446 lei
     Angajatul primește 7.875 lei brut

Ce companii pot aplica pentru Kurzarbeit

Sunt eligibile companiile care și-au redus temporar activitatea și a căror cifră de afaceri a scăzut cu cel puțin 10% comparativ cu luna similară a anului anterior. De asemenea, în planul de redresare economică lansat de Guvern se precizează că măsura poate fi implementată pentru un termen minim de trei până la șase luni și se va aplica în cazul reducerii timpului de lucru pentru cel puțin 10% din angajații unei companii.
“Cred că toate tipurile de companii cu activitatea redusă temporar, fie că vorbim despre IMM-uri sau de companii mari, vor fi de principiu interesate să acceseze acest program. Măsura este așteptată de întregul mediu de business din România, indiferent dacă sunt companii care au efectuat sau nu concedieri ori dacă au suspendat contractele de muncă ale salariaților prin intermediul șomajului tehnic”, afirmă Anca Grigorescu.

Condițiile în care o companie poate aplica la acest program vor fi stabilite de Guvern în perioada imediat următoare.

“Deschiderea companiilor de a aplica la Kurzarbeit este influențată de evoluția economiei, de posibilitatea firmelor de a accesa simultan sau alternativ mai multe modele de sprijin, de condițiile impuse. De altfel, reușita acestui program de redresare a businessului va depinde în mare măsură de nivelul de condiții si restricții impuse angajatorilor pentru a-l accesa. În cazul în care condițiile vor fi imposibil sau prea dificil de îndeplinit, angajatorii ar putea fi nevoiți să apeleze la măsuri mai ușor de implementat, care, în acest caz, se traduc prin concedieri. De rapiditatea implementării Kurzarbeit depinde salvarea a numeroase locuri de muncă și chiar salvarea existenței multor companii așa că sper că programul va deveni funcțional cât mai curând”, adaugă oficialul bpv Grigorescu Ștefănică.