Doar 71% dintre firmele româneşti au investit în ultimul an, faţă de 85% la nivelul UE (sondaj BEI)

Activitatea investiţională din România rămâne una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, în contextul în care doar 71% dintre firmele româneşti au investit în ultimul exerciţiu financiar, faţă de 85% la nivelul UE, conform sondajului de investiţii al BEI, prezentat într-o conferinţă de presă organizată împreună cu Banca Naţională a României.

Sondajul BEI mai semnalează că deficitul de investiţii persistă, în ciuda creşterii economice puternice din ultimii ani, bazată pe consum, iar incertitudinea cu privire la viitor, infrastructura neadecvată şi indisponibilitatea personalului calificat sunt principalele bariere în calea investiţiilor, se menţionează într-un comunicat al BNR.

Cercetarea BEI subliniază că majoritatea firmelor româneşti rămân departe de frontiera productivităţii UE şi există puţini lideri. Diferenţele de productivitate în cadrul firmelor româneşti sunt accentuate, majoritatea firmelor rămân cu performanţe reduse şi doar 14% reuşesc să crească semnificativ productivitatea.

"România trebuie să investească în inovaţie şi în noile tehnologii pentru a creşte productivitatea şi a evita capcana competitivităţii scăzute. Investiţiile sunt necesare şi pentru a stimula tranziţia spre o economie ecologică şi circulară", mai reiese din sondaj.

Noile rezultate ale Sondajului de investiţii au fost prezentate de Debora Revoltella, directorul departamentului de economie al BEI.

Sondajul de investiţii, împreună cu Raportul de Investiţii BEI, oferă o imagine de ansamblu asupra dinamicii ciclice şi structurale a investiţiilor şi finanţării acestora în Europa, menţionează BNR.

"Sondajul EIBIS, care se derulează în Europa, inclusiv în România, oferă Băncii Europene de Investiţii un instrument pentru implementarea politicilor economice potrivite: de a înţelege unde şi ce tip de sprijin este necesar şi modul în care BEI poate aduce o valoare reală economiilor şi populaţiei. BEI, ca banca-cheie a UE în combaterea schimbărilor climatice, este partenerul natural al României în sprijinirea schimbării ţării către o economie cu emisii reduse de carbon şi o creştere durabilă", a declarat vicepreşedintele BEI, Andrew McDowell.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a subliniat că proiectele finanţate de BEI s-au dovedit a fi un catalizator al dezvoltării, cu efect de multiplicare la nivelul tuturor sectoarelor economice.

"În calitate de veteran, ca deţinător al mandatului de guvernator din anul 1990, ştiu cu exactitate în ce măsură România a beneficiat de sprijin semnificativ din partea Băncii Europene de Investiţii", a spus Isărescu.

În cadrul conferinţei s-au dezbătut teme precum nivelul necesar de investiţii şi barierele în calea acestora, disponibilitatea surselor de finanţare pentru investiţii, în special utilizarea fondurilor UE şi rolul instrumentelor financiare ale BEI în sprijinirea investiţiilor pe termen lung. Discuţia s-a concentrat pe diferenţa de productivitate dintre lideri şi firmele cu productivitate scăzută. S-a punctat, de asemenea, modul în care România ar putea trece la o economie cu emisii reduse de carbon şi o eficienţă energetică mai ridicată.

Studiul Grupului BEI oferă informaţii specifice despre activităţile investiţionale ale firmelor româneşti, planurile şi opiniile lor despre barierele investiţionale. BEI dezvăluie că deficienţa de investiţii percepută, exprimând ponderea firmelor care nu au investit suficient în ultimii ani, rămâne peste nivelul UE. Acest lucru confirmă rata scăzută a investiţiilor la nivel macroeconomic şi calitatea mai scăzută a activelor. Ponderea medie a utilajelor şi echipamentelor de ultimă generaţie şi cea a stocurilor de clădiri eficiente din punct de vedere energetic rămân în continuare sub media UE.

În urma contracţiei activităţii investiţionale din 2018, investiţiile în România au crescut în 2019, iar aşteptările corporative s-au îmbunătăţit. Cu toate acestea, mediul macroeconomic în următorii ani va deveni mai dificil, având în vedere temperarea creşterii economice şi înrăutăţirea balanţei fiscale. Chiar şi cu un spaţiu fiscal limitat, prioritizarea investiţiilor publice faţă de cheltuielile curente şi predictibilitatea fiscală mai bună ar stimula investiţiile private, necesare tranziţiei la o economie ecologică, circulară şi inteligentă.

Investiţia firmelor rămâne concentrată pe extinderea capacităţii de producţie şi înclinată spre active corporale. Peste 76% din investiţii sunt destinate activelor fixe corporale (63% din UE). În schimb, investiţiile în cercetare şi dezvoltare şi alte imobilizări necorporale sunt mai mici. O privire mai atentă asupra activităţii de inovare a firmelor din România arată că, printre inovatori, o pondere mai mare se bazează pe adopţie şi nu pe dezvoltare. De asemenea, firmele româneşti rămân în urma întreprinderilor din UE când vine vorba de adoptarea de tehnologii digitale cheie.

"În general, UE duce lipsă de lideri mondiali din sectoarele noi şi, în mod similar, firmele româneşti rămân în urmă faţă de UE în sectoarele inovatoare. Crearea mediului de afaceri adecvat şi îmbunătăţirea accesului la finanţare pentru firmele de tip start-up şi scale-up reprezintă una dintre cele mai bune modalităţi de a crea lideri, de a stimula inovaţia şi productivitatea", a semnalat Debora Revoltella.

Aproximativ una din zece firme se confruntă cu restricţii financiare, iar dependenţa de surse de finanţare interne rămâne ridicată. Accesul la finanţare externă este o problemă în România mai mult decât în alte ţări ale UE, iar firmele care ajung la frontiera productivităţii se confruntă cu dificultăţi şi mai mari în a obţine finanţarea externă. Incertitudinea cu privire la viitor, infrastructura neadecvată şi insuficienţa personalului calificat sunt principalele bariere pentru întreprinderile din România. Găsirea persoanelor cu abilităţi potrivite este o provocare în special pentru companiile care încearcă să ajungă la frontiera productivităţii, se mai arată în sondaj.

Rezultatele din România au fost obţinute pe baza interviurilor cu 482 de firme din ţară, în perioada aprilie-august 2019. Cercetarea face parte din Sondajul anual de investiţii al BEI, realizat la nivelul UE, în cadrul a 12.500 de firme şi cuprinde informaţii cantitative despre activităţile investiţionale ale IMM-urilor şi companiilor mari, cerinţele de finanţare şi dificultăţile cu care se confruntă.