Finanţele vor să finalizeze anul acesta proiectul privind implementarea caselor de marcat electronice

Ministerul Finanţelor şi-a propus ca, până la finele anului, să finalizeze proiectul privind implementarea caselor de marcat electronice cu care sunt echipaţi operatorii economici, a declarat, vineri, Daniel Vâlcu, director în Ministerul Finanţelor.

El a participat la conferinţa organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene privind prezentarea publică a recomandărilor specifice pentru România din cadrul Semestrului European 2019.

Aceasta în contextul în care, pe 5 iunie, Executivul de la Bruxelles a adresat un avertisment României şi Ungariei cu privire la existenţa unei abateri semnificative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) în 2018 şi a recomandat Consiliului să sfătuiască cele două ţări să-şi corecteze această deviaţie.

"Vreau să subliniez că Guvernul României îşi menţine angajamentul de a ţine deficitul bugetar sub 3% din PIB. Totodată, vreau să vă asigur că România face toate eforturile pentru a limita cheltuielile publice şi a creşte colectarea, ceea ce va duce la ajustarea deficitului bugetar. În acest context, autorităţile s-au angajat să finalizeze implementarea, până la finele acestui an, a caselor de marcaj electronice cu care sunt echipaţi operatorii economici", a spus reprezentantul Finanţelor.

El a arătat că este nevoie de circa 750.000 de astfel de case de marcat.

"A fost format un grup de lucru în acest sens, pentru a putea finaliza acest deziderat până la sfârşitul anului şi sperăm să reducem astfel deficitul", a completat Vâlcu.

Oficialul Finanţelor a precizat, referitor la deficitul structural din acest an, că Guvernul a trimis în Parlament un proiect de buget cu un deficit de 2,54%, iar Parlamentul, prin majorarea alocaţiilor pentru copii, a crescut acest deficit la 2,76%.

"Deficitul structural va fi ajustat de la 3% în 2020, la 2,4% în 2022", a mai susţinut oficialul ministerial.

El s-a referit şi la faptul că inflaţia a ajuns la o cifră semnificativă, dar a subliniat că inflaţia de bază a fost cauzată de preţurile volatile, în special ale legumelor, şi inclusiv BNR a estimat că până la sfârşitul anului inflaţia va scădea.

Anterior, în aceeaşi conferinţă, Isabel Grilo, director al Direcţiei Generale pentru Afaceri Economice şi Fiscale din cadrul Comisiei Europene, a arătat că Executivul european este îngrijorat cu privire la evoluţia economică a României.

Grilo a apreciat că, după mai mulţi ani de creştere moderată, economia României a cunoscut un avans semnificativ în ultimul an, însă a subliniat că această creştere nu este sustenabilă, fiind bazată pe consum.

"Deficitul bugetar nu este făcut de investiţii, ci de tăierea taxelor şi creşterea salariilor. Acesta este motivul pentru care trebuie să fim îngrijoraţi cu privire la sustenabilitatea acestei creşteri. Cheltuielile publice au crescut mai rapid decât veniturile, ceea ce a mărit decalajul", a arătat ea.

Grilo a precizat că, în acelaşi timp, creşterile salariale au fost mult mai mari decât avansul productivităţii.

"Alt aspect care ne îngrijorează este că deficitul de cont curent se va majora în următoarea perioadă dacă nu se iau măsuri. Vedem în special deficitul comercial, iar o mare parte a acestei deteriorări este cauzată de creşterea importurilor de bunuri de consum. Deci nu performanţa exporturilor a fost dezamăgitoare, ci evoluţia importurilor a fost mult mai mare, asta a dus la acest deficit comercial, care poate fi explicat prin partea de consum a bunurilor de import, ca urmare a politicii fiscale în expansiune", a continuat reprezentantul CE.

Un alt element îngrijorător este presiunea inflaţionistă. "Inflaţia a crescut şi urmează să crească în continuare şi probabil va depăşi limita superioară stabilită de BNR ca ţintă", consideră ea.

Oficialul Comisiei Europene atrage atenţia şi asupra faptului că autorităţile române nu respectă sau ignoră unele prevederi legislative vitale.

"A doua parte a recomandării se referă la Legea responsabilităţii fiscale. Regulile fiscale apar în legea responsabilităţii fiscale şi stabilesc o serie de reguli care din păcate nu s-au aplicat din 2016 în România. Există elemente ale acestor reguli care au fost ignorate sau ocolite, ceea ce este un motiv de îngrijorare. Ele există cu un motiv, există un mecanism de corecţie când apar devieri, un mecanism care a fost ignorat. Modul în care s-a realizat politica fiscală nu respectă regulile naţionale", a precizat Grilo, susţinând că nu este prima oară când României i se face această recomandare.

Ea s-a referit şi la OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor de stat, care de asemenea nu este respectată, iar autorităţile caută tot felul de motive pentru a excepta din ce în ce mai multe companii de stat de la aplicarea acestui act normativ.

"Degeaba legea este bună, dacă nu este aplicată", a arătat reprezentantul Comisiei Europene.

Grilo a vorbit şi despre gradul slab de colectare a impozitelor în România, cu mult sub media UE, care contribuie la adâncirea deficitului bugetar.