Ministerul Finanțelor și-a propus să se finanțeze preponderent în monedă națională

În perioada 2019 -2021 Ministerul Finanțelor și-a propus să se finanțeze preponderent în monedă națională, astfel încât ponderea datoriei în lei să fie 45 - 60% din totalul datoriei publice guvernamentale, alături de emiterea de obligațiuni în euro, arată Strategia de administrare a datoriei publice.

Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2019-2021 va fi discutată în ședința de Guvern de luni.

Strategia stabilește o serie de linii directoare strategice reprezentând principiile care vor sta la baza deciziilor de finanţare în perioada 2019 -2021: 1. Finanțarea netă preponderent în monedă națională, care să faciliteze în continuare dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat și totodată să sprijine diminuarea expunerii la riscul valutar ținând cont în același timp de capacitatea de absorbție a pieței interne, și, în general de cererea pentru instrumentele de datorie în lei4, precum și de necesitățile diversificării bazei de investitori în titlurile de stat. 2. În funcție de condițiile din piață, Ministerul Finanțelor Publice are în vedere asigurarea prefinanțării parțiale a necesităților de finanțare estimate pentru anul următor. 3. Realizarea unui profil cât mai uniform al rambursării datoriei, evitând pe cât posibil concentrarea rambursărilor de rate de capital/refinanţărilor de titluri de stat pe termen scurt. 4. Atenuarea riscului de refinanţare și a riscului de lichiditate prin menţinerea unei rezerve în valută5 la un nivel confortabil şi eventual prin alte instrumente în funcție de condițiile și termenii acestora. 5. Menţinerea prezenţei pe pieţele internaţionale de capital prin emisiuni de euroobligațiuni predominant în Euro şi accesarea oportunistă a pieţelor internaţionale de capital în USD sau în alte valute, avându-se în vederea extinderea maturității medii a portofoliului de datorie guvernamentală, precum și raportul cost/risc asociat acesteia și diversificarea bazei investiționale. 6. În procesul de finanţare externă se va avea în vedere contractarea de datorie preponderent în Euro. 7. Emisiunile pe piața internă în Euro vor fi avute în vedere doar în contextul cererii specifice exprimate de investitorii locali în lipsa unor instrumente alternative de plasament, în condițiile unui raport maturitate/cost avantajos. 8. Menţinerea sub control a expunerii la riscul de rată de dobândă prin limitarea ponderii datoriei care îşi modifică rata dobânzii într-un an şi a perioadei medii până la următoarea modificare a ratei de dobândă pentru întregul portofoliu de datorie. 9. Utilizarea instrumentelor de finanțare oferite de către instituţiile financiare internaţionale, avându-se în vedere termenii și condițiile avantajoase oferite de acestea.

Pentru prevenirea riscului valutar ministerul își propuneasigurarea unei finanţări nete într-o pondere mai mare din surse interne şi menţinerea ponderii datoriei denominate în moneda naţională din total datorie publică guvernamentală între 45% (minim) - 60%. Această strategie de finantare va ţine cont de capacitatea de absorbţie a pieţei interne a titlurilor de stat şi de costul asociat acesteia.

O altă măsură este menţinerea ponderii datoriei denominate în euro în total datorie denominată în valută în intervalul 80%(minim) - 95%.

Pentru prevenirea riscului de refinanţareFinanțele au în vedere menţinerea ponderii datoriei scadente în termen de 1 an în intervalul 15% şi 25% (maxim) pentru datoria în moneda naţională şi între 10% şi 20% (maxim) pentru datoria totală, menţinerea maturităţii medii rămase în intervalul de 3,5 ani (minim) şi 5,0 ani pentru datoria în moneda naţională şi între 6,0 ani (minim) şi 7,0 ani pentru datoria totală, precum și menţinerea unei rezerve financiare în valută la un nivel confortabil, astfel încât să fie diminuate riscurile aferente perioadelor caracterizate de o volatilitate ridicată pe piețele financiare.

Alte măsuri sunt menţinerea ponderii datoriei care îşi modifică rata dobânzii într-un an în intervalul de 15% şi 25% (maxim) pentru datoria în moneda naţională şi între 10% şi 20% (maxim) pentru datoria totală, precum și menţinerea perioadei medii până la următoarea modificare a ratei dobânzii în intervalul de 3,5 ani (minim) şi 5 ani pentru datoria în moneda naţională şi între 6,0 ani (minim) şi 7,0 ani pentru datoria totală.

Pe parcursul anului 2018, necesitățile brute de finanțare la nivel guvernamental (central și local) în valoare de 70,8 mld. lei au fost acoperite în proporție de cca 78% din surse interne și 22% din surse externe.

Volumul emisiunilor de titluri de stat denominate în lei pe piața internă a fost de 42,9 miliarde lei, iar cele denominate în euro au fost de 612 milioane. În completare, în lunile iulie, august și decembrie, au fost lansate 3 emisiuni de titluri de stat destinate populației în formă dematerializată prin Programul TEZAUR, cu maturități de 2, 3 și 5 ani, totalizând 2 mld. lei.

În ceea ce privește sursele externe, în anul 2018 MFP a atras de pe piețele financiare internaționale un volum de 3,75 mld. euro, și 1,20 mld.USD prin trei emisiuni de euroobligatiuni, reprezentând echivalentul a 4,6 mld. Euro.

Principalele riscuri asociate ipotezelor macroeconomice din scenariul de bază arată că, prin prisma deciziilor de politică monetară anticipate/estimate atât pe plan intern, cât și extern, se anticipează menținerea unui context de piață relativ stabil pentru a doua jumătate a anului 2019.