Moneycorp România: Relansarea economică depinde de stimularea investiţiilor străine directe şi a exporturilor

România trebuie să se focuseze pe încurajarea producţiei autohtone şi a exporturilor, în contextul în care oportunităţile pentru produsele ,,made in Romania'' vor fi semnificative pe termen mediu şi lung, potrivit unei analize realizate de experţii de la Moneycorp România.

Conform studiului, temerile investitorilor privind siguranţa investiţiilor şi a produselor ,,made in China'' sunt de natură să accentueze fenomenul de relocare a unor facilităţi de producţie în Europa, iar România trebuie să facă toate eforturile administrative şi logistice pentru a se afla pe lista ţărilor atractive pentru investiţii greenfield.

Experţii de la Moneycorp susţin că într-o economie puternic afectată de efectele pandemiei de coronavirus, mulţi investitori vor privi cu destule rezerve piaţa chineză, principalul exportator al lumii. Faptul că lanţurile de aprovizionare s-au întrerupt atât de uşor, urmare a crizei sanitare, îi va face pe mulţi să îşi regândească portofoliul de furnizori şi locaţia acestora, focusul fiind pe apropierea producţiei de zona de desfacere, de clientul final.

În noul context internaţional, în care SUA şi UE îşi regândesc strategiile macroeconomice, firmele româneşti au şanse să câştige contracte semnificative, în condiţiile în care gama de produse de export a crescut semnificativ în ultimii ani.

"România a înregistrat, în 2019, cel mai bun rezultat din istorie în materie de exporturi, de 69 miliarde de euro, în linie cu estimările noastre. 2020 a început bine însă perioada de lockdown, generată de pandemie, precum şi următoarele luni de relansare graduală a activităţii vor eroda puternic din potenţialul de export. În acest context, estimările noastre indică un nivel al exporturilor de 60 de miliarde de euro în acest an şi o revenire către graniţa de 70 de miliarde de euro în 2021'', spune Cosmin Bucur, directorul general Moneycorp România.

Spre comparaţie, în 2010, economia românească raporta exporturi de 37,3 miliarde de euro, la jumătate faţă de cele din 2019. 76,6% din exporturi au mers, anul trecut, către ţările din Uniunea Europeană.

"Evoluţia exporturilor româneşti va depinde, în principal, de modul în care principalii noştri parteneri comerciali din Europa, Germania, Italia şi Franţa îşi vor reveni din punct de vedere economic. Premisele sunt încă în zona incertitudinii însă, având în vedere pachetele financiare uriaşe anunţate de Bruxelles pentru relansarea economiei europene, totul va depinde de modul în care economiile din zona euro vor conlucra pentru revenirea economică'', a mai spus Bucur.

Pentru România, spun experţii de la Moneycorp, următoarea perioadă va aduce o serie întreagă de oportunităţi în condiţiile în care, din punct de vedere al raportului preţ-calitate, produsele româneşti se află într-o zonă atractivă, de la materiale de construcţii la produse agroalimentare, textile şi maşini.

"Europenii vor fi mai atenţi la preţ şi la provenienţa mărfurilor. În acest context, noile modele Dacia - Logan 3 şi Sandero, ce vor fi lansate în toamnă, alături de noul Ford Puma produs la Craiova, se vor afla în prim-plan, aşa cum Logan-ul şi Duster-ul s-au vândut excelent în timpul crizei financiare din 2009'', estimează Claudiu Ghebaru, Senior Dealer Moneycorp România.

Principalele produse de export ale României au fost, în 2019, maşinile şi dispozitivele electrice (29,1% din totalul exporturilor), mijloacele de transport (18,4%), mobilier, materiale de construcţii şi alte produse (12,5%), produsele agroalimentare (10,4%), produsele chimice şi mase plastice (9,2%), produsele metalurgice (8,6%), textile, confecţii, pielărie, încălţăminte (7,8%) şi produsele minerale (4%).

România a exportat cel mai mult produse şi servicii în Germania, de 15,4 miliarde de euro (29,3% din total), Italia - 7,7 miliarde de euro (14,7%), Franţa - 4,7 miliarde de euro (9%), Ungaria - 3,3 miliarde de euro (6,3%), Marea Britanie 2,5 miliarde de euro (4,9%), Polonia - 2,4 miliarde de euro (4,6%), Bulgaria - 2,4 miliarde de euro (4,6%) şi Cehia 2,1 miliarde de euro (4,1%).

Pe lista destinaţiilor de export ale produselor ,,made in Romania'', s-au mai aflat, în ordinea valorii, Olanda, Spania, Austria, Slovacia, Belgia, Grecia şi Suedia.

Din ţările din afara UE, cele mai căutate destinaţii de export pentru produsele româneşti au fost Turcia (2,2 miliarde de euro), SUA (1,3 miliarde de euro), Republica Moldova (1,2 miliarde de euro) şi Rusia (1 miliard de euro).

Potrivit analizei Moneycorp, evoluţia exporturilor româneşti va depinde, într-o măsură semnificativă, de modul în care autorităţile vor sprijini relansarea economiei.

Programul IMM Invest şi cel destinat marilor companii, luat în calcul de guvern, trebuie însoţite, potrivit experţilor, de o politică de stimulare a investiţiilor de tip greenfield, prin facilităţi fiscale şi administrative.

"Într-o Europă în care toate ţările vor concura pentru a atrage investiţii, România, cu un cost operaţional redus în comparaţie cu ţările din regiune, are şanse să reprezinte o destinaţie importantă pentru investitori, însă trebuie să facă mai mult pentru a atrage capitalul străin. Relevant este exemplul Poloniei care a reuşit, recent, să atragă o investiţie de 1 miliard de euro de la Microsoft, ca parte a planului său la nivel global de a oferi startup-urilor, antreprenorilor, IMM-urilor şi autorităţilor servicii cloud securizate'', spune Claudiu Ghebaru, Senior Dealer în cadrul companiei.

El susţine că dezvoltarea unor programe de stimulare a producţiei, cu fonduri UE sau de la bugetul de stat, este de natură să ofere un impuls semnificativ economiei, mai ales în sectorul IT&C, în contextul celei de-a patra revoluţii industriale, Industry 4.0, la care şi România va trebui să adere. Digitalizarea, robotizarea şi noile tehnologii reprezintă un domeniu care trebuie să devină strategic pentru România, un domeniu cu potenţial excelent de export.

Dincolo de sectorul IT, dezvoltarea infrastructurii de transport (rutier, aerian, feroviar, naval) este de natură să susţină investiţiile greenfield în economie, singurele care pot aduce o evoluţie economică solidă, predictibilă.

,,De la #cumpărăromâneşte trebuie să evoluăm cât mai mult spre zona de #produsînromânia, către dezvoltarea unor lanţuri de business locale în toate sectoarele cu potenţial, de la agricultură la industria prelucrătoare, care să ofere produse şi servicii de calitate. Este nevoie de un efort susţinut al mediului de afaceri şi al statului către o reconstrucţie economică pe baze sustenabile si predictibile, care să ofere o alternativă la importuri şi o ofertă competitivă la exporturi'', a declarat Cosmin Bucur, Managing Director al Moneycorp Romania.

Potrivit experţilor, într-un mediu valutar volatil şi a presiunilor economice generate de criză, mediul de afaceri trebuie să ia în calcul tot mai mult folosirea unor produse şi strategii de hedging.

"Fluctuaţiile cursului de schimb reprezintă un lucru normal într-o piaţă financiară dezvoltată dar, în acelaşi timp, pot reprezenta un risc semnificativ pentru companiile care desfăşoară operaţiuni de import sau export. O mişcare nefavorabilă a cursului de schimb poate afecta direct şi negativ marja comercială pe un anume produs sau serviciu. De-a lungul celor 15 ani în domeniul trezoreriei bancare, am remarcat că o parte semnificativă din companiile cu expunere pe cursul valutar folosesc instrumente de mitigare a riscului. În momente de criză şi incertitudine, cum este perioada pe care o traversăm acum, se observă o creştere a volatilităţii cursului de schimb pentru majoritatea perechilor valutare. Această volatilitate are efecte directe asupra marjei comerciale. Cred că orice companie îşi doreşte o diminuare a volatilităţii şi o creştere a predictibilităţii, cel puţin pe termen scurt şi mediu", menţionează Sebastian Bacioiu, Head of Dealing al Moneycorp Romania.

Potrivit acestuia, cel mai de bază şi eficient produs de hedging (acoperirea riscului valutar) este tranzacţionarea la termen (Forward). Acesta presupune fixarea cursului de schimb la care o companie poate cumpăra sau vinde o valută la un moment viitor.

Diferenţa nivelului de dobândă, între euro/dolar/liră sterlină pe de o parte şi leu pe cealaltă parte, face ca un forward să fie foarte atrăgător în special pentru exportatori (companiile care vând valută şi cumpără lei) datorită unui nivel al cursului de schimb superior faţă de cel oferit 'la vedere' în momentul încheierii tranzacţiei. Aceasta reduce costul asociat unei astfel de tranzacţii şi rămâne un produs pur de acoperire a riscului valutar.

Prezentă din 2016 în România, Moneycorp este cea mai mare instituţie de plăţi din Europa. În 2019, compania a tranzacţionat la nivel global peste 40 miliarde de euro şi a efectuat plăţi către peste 190 de ţări. În România, Moneycorp lucrează cu peste 700 de companii Corporate si IMM-uri, din domenii diverse precum IT&C, Asigurări, Echipamente Industriale, FMGC sau Medical.