Raport CE: Distribuirea fondurilor pentru publicitatea de stat, instrument pentru interferenţa statului în media

 

Raportul, prezentat de vicepreşedinta CE pentru valori şi transparenţă Vera Jourova şi comisarul european pentru justiţie Didier Reynders, evaluează patru teme principale, extrem de importante pentru respectarea statului de drept - sistemele naţionale de justiţie, cadrele anticorupţie, pluralismul şi libertatea mass-media şi alte aspecte instituţionale legate de sistemele de control şi echilibru.

 

Documentul evidenţiază că publicitatea de stat este folosită în România şi ca o metodă pentru interferenţa statului, în această privinţă Monitorul privind Pluralismul Media 2020 (MPM 2020) indicând un risc ridicat pentru pluralismul media.

 

''Media poate fi predispusă la presiuni politice, întrucât în mare parte lipsesc măsurile de protecţie legală pentru independenţa editorială, separat de unele regulamente interne la nivel de redacţie sau publicaţie'', mai arată raportul prezentat miercuri de executivul UE.

 

Raportul menţionează că dreptul la liberă exprimare şi dreptul la acces la orice informaţie de interes public sunt consfinţite prin Constituţia României.

 

De asemenea, este amintit faptul că autoritatea de reglementare în domeniul media audiovizual este Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), ''autoritate publică autonomă sub control parlamentar şi garant al interesului public în domeniul comunicaţiilor audiovizuale'', misiunea sa fiind stabilită de legea audiovizualului. Raportul notează ''expertiza limitată a unora dintre membrii desemnaţi'' (ai CNA) şi o ''lipsă de consens în legătură cu normele''.

 

În termeni de autoreglementare în sectorul presei, sunt stabilite norme profesionale la nivel de redacţie sau publicaţie. Monitorul privind Pluralismul Media 2020 (MPM 2020) arată că lipsa unor măsuri de protecţie specifice pentru independenţa editorială este motiv de îngrijorare.

 

''Deşi libertatea de exprimare este recunoscută de Constituţie şi accesul la profesia jurnalistică este nerestricţionat, unele probleme raportate apar din implementarea cadrului juridic. MPM 2020 menţionează unele chestiuni legate de protejarea libertăţii de exprimare, luând în considerare că acele probleme tind să apară din implementare mai degrabă decât din cadrul legislativ însuşi. Legislaţia menită să protejeze demnitatea şi reputaţia persoanei cere să existe un echilibru între interesele respective i libertatea de exprimare. MPM 2020 raportează inconsecvenţe în interpretarea legii şi gravitatea sancţiunilor aplicate jurnaliştilor în acel context'', notează raportul CE.

 

Documentul mai aminteşte că insulta şi calomnia au fost dezincriminate în 2014, atunci când Codul Penal a fost revizuit.

 

O altă problemă reţinută de raportul executivului comunitar este aceea că exercitarea dreptului constituţional de acces la orice informaţie de interes public întâmpină obstacole. MPM 2020 a semnalat probleme legate de exercitarea acestui drept mai ales când este vorba despre accesul la documente deţinute de instituţii publice. În multe cazuri răspunsurile vin târziu sau/şi sunt incomplete.

 

''Au fost raportate ameninţări la adresa unor jurnalişti români ca urmare a activităţilor lor profesionale. În 2019 şi 2020, Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecţiei şi a siguranţei jurnaliştilor a publicat patru alerte referitoare la România: două alerte legate de procese de defăimare abuzive, una legată de ameninţarea cu moartea la adresa unui jurnalist de investigaţie şi una legată de suspendarea transmisiei unui post de televiziune'', mai notează raportul Comisiei Europene.