România se menţine pe locul 45 în clasamentul mondial privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială (raport)

Ţara noastră îşi îmbunătăţeşte poziţia în clasamentul mondial la categoria nevoilor de bază - locul 45, faţă de 49 în 2024 -, rămâne pe locul 45 la capitolul oportunităţi şi scade uşor la categoria bunăstare - locul 63, faţă de 61 anterior. Analizând indicatorii cuprinşi sub aceste trei capitole, România a obţinut cele mai bune rezultate la nutriţie şi îngrijiri medicale (locul 36 mondial, faţă de 41 în anul anterior) şi locuinţe (locul 36, faţă de 43). Îmbunătăţiri s-au înregistrat şi la apă şi salubritate (locul 58, faţă de 72).

În schimb, cele mai mici scoruri au fost înregistrate la sănătate şi educaţie de bază (locul 86 la ambele categorii), capitole care arată un decalaj al României faţă de state cu PIB/capita similar (peer countries), între care Ungaria, Croaţia, Polonia sau Grecia, potrivit raportului.

Evoluţia PIB şi cea a Indicelui de Progres Social nu se află într-o relaţie de determinare, dar unele ţări reuşesc mai bine decât altele să transforme creşterea economică în progres social, arată raportul. De exemplu, deşi Danemarca şi SUA au un PIB pe cap de locuitor similar, progresul social al SUA este cu aproape 10 puncte mai mic (91,16 faţă de 81,76). De asemenea, SUA şi Letonia au rezultate similare în ceea ce priveşte progresul social, în contextul în care PIB-ul pe cap de locuitor al Letoniei este la jumătate faţă de SUA.

"Una dintre tendinţele evidenţiate de raport este slăbirea relaţiei dintre performanţa economică şi progresul social în ultimii ani, în special după pandemia COVID-19. Această evoluţie este vizibilă şi în România, o economie care a înregistrat unul dintre cele mai rapide ritmuri de creştere din Uniunea Europeană, dar care continuă să se confrunte cu provocări în domenii precum educaţia, sistemul de sănătate sau reducerea inegalităţilor regionale. Pentru a avea o creştere economică cu efecte pozitive asupra nivelului de bunăstare a cetăţenilor, sunt necesare măsuri care să asigure nu doar păstrarea ritmului de creştere a investiţiilor publice şi private (cu capital străin şi local), ci şi direcţionarea lor strategică spre infrastructura socială şi spre anumite regiuni geografice şi industrii", a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova, citat în prezentarea raportului.

Norvegia rămâne şi în 2025 pe primul loc în lume, cu un scor de 91,73 (faţă de 91,95 în anul anterior), urmată îndeaproape de Danemarca, Finlanda, Suedia, respectiv Elveţia, toate cu scoruri de peste 90, însă în stagnare sau scădere faţă de anul anterior.

Din 2011, cele mai mari îmbunătăţiri s-au înregistrat la categoriile informaţie şi comunicaţii, locuinţe, educaţie avansată, apă şi salubritate, ţările cu cele mai ridicate creşteri ale scorului care înregistrează progresul social fiind Fiji, Arabia Saudită şi Republica Moldova.

Indicele de progres social al marilor economii G7 a evoluat divers începând cu 2011. Germania şi Japonia conduc grupul, Italia înregistrând o creştere puternică a progresului social între 2015 şi 2022, dar stagnând din 2023. Marea Britanie şi Franţa au stagnat şi ele începând cu 2011, iar SUA au scăzut până pe ultimul loc în G7. Canada a arătat o îmbunătăţire semnificativă, dar a scăzut recent.

Economia Marii Britanii şi-a revenit după declinul declanşat de COVID-19. Totuşi, progresul său social nu evoluează pozitiv, Marea Britanie coborând cinci poziţii din 2011, ajungând în 2025 pe locul 18.

Europa înregistrează un scor general de 79,18 puncte, în creştere uşoară faţă de anul anterior (79,13), fiind pe locul al doilea într-un top al regiunilor, după America de Nord (82,1, respectiv 81,74). Comparativ cu 2011, Europa a înregistrat cea mai mare îmbunătăţire în privinţa calităţii aerului, deşi la nivel global progresul în acest domeniu rămâne lent, în ciuda unei îmbunătăţiri de scurtă durată în perioada COVID-19.

Dintre cele mai importante economii emergente, cu populaţii de peste 100 de milioane, Brazilia rămâne cea mai performantă, în parte datorită redresării din ultimii doi-trei ani. Indonezia, Bangladesh şi Nigeria au înregistrat creşteri constante, începând din 2011. Etiopia a consemnat cea mai semnificativă încetinire, din 2020 până în prezent. Pakistanul şi Rusia sunt, de asemenea, în scădere, declinul Rusiei fiind urmarea invaziei Ucrainei în 2022.

Totodată, progresul social în cele mai populate ţări din lume a încetinit. După ani de creştere constantă, începând cu 2021, îmbunătăţirea progresului social în India şi China a înregistrat un ritm mai lent.

Progresul social este definit drept capacitatea unui stat de a asigura nevoile de bază ale cetăţenilor şi de a facilita creşterea calităţii vieţii, creând totodată condiţii pentru ca indivizii să se dezvolte şi să îşi atingă potenţialul.

Raportul Social Progress Index este publicat anual, începând cu 2011, de către Social Progress Imperative, calculând Indexul de Progres Social în baza analizei a trei dimensiuni principale: nevoi de bază (hrană şi îngrijiri medicale de bază, apă şi salubritate, locuinţe şi siguranţă personală), bunăstare (educaţie de bază, acces la informaţii şi comunicaţii, sănătate, calitatea mediului), respectiv oportunităţi (drepturi individuale şi libertate de expresie, libertate personală şi de alegere, incluziune, educaţie avansată).
Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanţă fiscală şi juridică, consultanţă, consultanţă financiară şi managementul riscului către aproximativ 90% din companiile prezente în topul Fortune Global 500 şi către mii de companii din sectorul privat.

Deloitte România este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale din ţara noastră, prin intermediul a 3.300 de profesionişti.