Statele UE au ajuns la un acord pentru reformarea pieţei certificatelor de poluare fără a afecta gospodăriile

 

Reuniţi la Luxemburg, miniştrii Mediului din statele UE şi-au definitivat poziţia lor comună cu privire la obiectivul de încetare a comercializării de noi autoturisme echipate cu motoare termice din 2035, la repartizarea eforturilor climatice între state şi impunerea de ţinte pentru utilizarea pădurilor ca rezervoare de carbon, înaintea discuţiilor cu Parlamentul European în vederea finalizării acestor texte.

 

Însă propunerea referitoare la un "fond social pentru climă", o altă componentă cheie a planului prezentat de Comisia Europeană în luna iulie 2021, a fost cea care a făcut obiectul unor negocieri îndelungate, ameninţând să blocheze acordul cu privire la celelalte texte din pachet.

 

Planul european prevede obligarea furnizorilor de carburanţi şi combustibili utilizaţi la încălzirea locuinţelor să achiziţioneze, de pe noua piaţă a certificatelor de poluare, cotele care acoperă emisiile lor de CO2, aşa cum este cazul în prezent pentru furnizorii de electricitate şi anumite industrii.

 

Preocupat de creşterea costurilor pentru micile întreprinderi şi gospodăriile cele mai vulnerabile, Bruxelles-ul a propus un "fond social" alimentat de veniturile generate de noua piaţă a certificatelor de poluare, extinsă la "locuinţe şi transport rutier", pentru a compensa impactul creşterii preţurilor, via ajutoare directe "temporare" şi finanţarea lucrărilor care să le permită reducerea consumului de energie.

 

Chiar dacă erau de acord asupra principiului unui fond social, cele 27 de state membre UE aveau opinii diferite cu privire la mărimea fondului. Bruxelles-ul viza o sumă de 72,2 miliarde de euro pentru 2025-2032, mult prea mare în opinia statelor considerate drept adepte ale austerităţii (Germania, Danemarca, Ţările de Jos, Finlanda).

 

Berlinul a propus reducerea părţii din veniturile generate de noua piaţă a certificatelor de poluare care va fi alocată fondului social, coborând suma la 20 de miliarde de euro, pentru ca o parte mai importantă din aceste venituri să meargă la bugetele naţionale. La final, Germania şi-a revizuit marţi propunerea până la 48 de miliarde de euro.

 

În schimb, numeroase state membre din sudul şi estul Europei au considerat că fondul social este insuficient.

 

Franţa, ţara care deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE, a reuşit să convingă majoritatea statelor membre să accepte o soluţie de compromis pentru un fond social în valoare de 59 de miliarde de euro şi pentru o perioadă mai restrânsă (2027-2032), redirecţionând spre fondul social venituri de 11,5 miliarde de euro generate de piaţa certificatelor de poluare şi care iniţial erau destinat fondului european de inovare.

 

Această strategie a permis creşterea nivelului fondului social fără a afecta veniturile din piaţa certificatelor de poluare care vor reveni statelor, o linie roşie pentru ţările austere.

 

Cu toate acestea, acordul nu a convins Polonia care a denunţat ceea ce a numit "decizii care riscă să afecteze sprijinul populaţiei pentru planul climatic". La rândul său, Letonia s-a declarat îngrijorată de un "fond social prea mic, incapabil să răspundă la provocările apărute" şi speră că acesta va fi majorat cu ocazia negocierilor viitoare cu Parlamentul European.

 

De asemenea, statele membre au căzut miercuri de acord să elimine progresiv cotele gratuite de certificate de poluare acordate anumitor sectoare industriale, în timp ce cotele gratuite alocate companiilor aeriene vor fi eliminate până în 2027. În sfârşit, statele membre au aprobat includerea transportului maritim în piaţa certificatelor de poluare, însă cu excepţii pentru cursele în serviciul public şi pentru legăturile cu micile insule.