ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

CJUE arată a Treia Cale în materie de TVA

10 Iulie 2019   |   Mădălin Niculeasa, Partener Coordonator - Niculeasa Law Firm

Hotărârea Curții din 8 mai 2019, în cauza C‑712/17, în procedura EN.SA. Srl împotriva Agenzia delle Entrate – Direzione Regionale Lombardia Ufficio Contenzioso reiterează unele principii fundamentale ale regimului TVA.

Mădălin Niculeasa, Partener Coordonator - Niculeasa Law Firm

 
 
(i)    Punerea problemei


Art. 273 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoare adăugată (în continuare Directiva TVA) dispune în mod expres că

„Statele membre pot impune alte obligații pe care le consideră necesare pentru a asigura colectarea în mod corect a TVA și a preveni evaziunea, sub rezerva cerinței de tratament egal al operațiunilor interne și operațiunilor efectuate între statele membre de către persoane impozabile și cu condiția ca respectivele obligații să nu genereze, în comerțul între statele membre, unele formalități în legătură cu trecerea frontierelor. Opțiunea prevăzută la primul paragraf nu poate fi considerată ca bază de plecare pentru a impune obligații de facturare suplimentare față de cele stabilite la capitolul 3.”

În temeiul acestei dispoziții legale, jurisprudența CJUE s-a conturat în sensul că

statele membre au posibilitatea de a adopta măsuri pentru a asigura colectarea în mod corect a TVA‑ului și a preveni evaziunea. În particular, în lipsa unor dispoziții de drept al Uniunii cu privire la acest aspect, statele membre rămân competente să aleagă sancțiunile care le par adecvate în caz de nerespectare a condițiilor prevăzute de legislația Uniunii pentru exercitarea dreptului de deducere a TVA‑ului (Hotărârea din 15 septembrie 2016, Senatex, C‑518/14, EU:C:2016:691, punctul 41, și Hotărârea din 26 aprilie 2017, Farkas, C‑564/15, EU:C:2017:302, punctul 59).”


În aprecierea acestei marje de acțiune atât dreptul pozitiv român, cât și jurisprudența aferentă acestuia, au instituit, de principiu două mecanisme de sancționare a evaziunii fiscale relative la TVA. Primul are la bază răspunderea juridică fiscală adică în special nedeductibilitatea cheltuielii efectuate urmată de accesorii iar al doilea mecanism are la bază răspunderea juridică penală stabilită în principal de Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

Curtea de Justiției a Uniunii Europene printr-o hotărâre recentă stabilește a Treia cale de urmat în situația în care operațiunea economică nu intră în sfera de aplicare a TVA (lato sensu), poziționând această cale între accesorii și sancțiunea penală.


(ii)                  Între accesorii și sancțiunea penală există Rectificarea facturii


Hotărârea Curții din 8 mai 2019, în cauza C‑712/17, în procedura EN.SA. Srl împotriva Agenzia delle Entrate – Direzione Regionale Lombardia Ufficio Contenzioso (în continuare Hotărârea C-712/17) reiterează unele principii fundamentale ale regimului TVA (partea clasică a Hotărârii), după cum menționează pentru prima dată, în mod genuin alt principiu la fel de esențial (partea iconoclastă a Hotărârii).

Principiul clasic al efectivității operațiunii economice pentru a se aplica deductibilitatea are în vedere

„cazul în care realizarea efectivă a livrării de bunuri sau a prestării de servicii lipsește, nu poate lua naștere niciun drept de deducere”.

Principiul clasic al opozabilității facturii fiscale în sensul că

„obligația oricărei persoane care menționează TVA‑ul pe o factură de a achita această taxă figurează în mod expres la articolul 203 din Directiva TVA. În această privință, Curtea a precizat că TVA‑ul menționat pe o factură este datorat de emitentul acestei facturi, inclusiv în lipsa oricărei operațiuni impozabile reale”.

Raportul dintre efectivitate și opozabilitate în sensul că

În principiu, cele două reguli menționate mai sus nu se aplică aceluiași operator. Emitentul unei facturi este cel care este obligat la plata TVA‑ului menționat pe aceasta, în timp ce nedeductibilitatea TVA‑ului aferent unor operațiuni fictive este opozabilă destinatarului acestei facturi.”

Principiul protejării intersului public în sensul că

„obligația prevăzută la articolul 203 din această directivă urmărește eliminarea riscului de pierdere a unor venituri fiscale care poate fi generat de dreptul de deducere. Cu toate acestea, în temeiul principiului proporționalității, obligația respectivă nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv și în special să nu aducă atingere excesivă principiului neutralității TVA‑ului. (...) Riscul de pierdere a unor venituri fiscale nu este, în principiu, eliminat complet câtă vreme destinatarul unei facturi pe care se menționează în mod greșit cuantumul TVA‑ului are posibilitatea să o utilizeze în vederea obținerii deducerii acestei taxe.”

Partea/Principiul iconoclast al Hotărârii C-712/17 are în vedere situația

„în care caracterul fictiv al operațiunilor împiedică deductibilitatea taxei, respectarea principiului neutralității TVA‑ului este asigurată de competența statelor membre de a prevedea posibilitatea de corectare a oricărei taxe facturate fără a fi datorată, cu condiția ca emitentul facturii să demonstreze buna sa credință sau atunci când acesta a eliminat complet, în timp util, riscul de pierdere a unor venituri fiscale.”

Cu alte cuvinte, în temeiul acestui principiu ce are la bază relația obiectivă dintre deducere și plata TVA-ului colectat Curtea de Justiției a Uniunii Europene spune că emitentul facturii (Vânzătorul sau Prestatorul serviciilor) are dreptul să corecteze factura în sensul eliminării TVA-ului (anulând astfel și obligația de plată stabilită de art. 203 din Directiva TVA) dacă a fost de bună credință sau a eliminat complet riscul de pierdere a unor venituri fiscale.

Riscul de pierdere a unor venituri fiscale este eliminat atunci când operațiunile economice nu au dat naștere niciunei pierderi de venituri fiscale întrucât societățile implicate au achitat în mod corespunzător TVA‑ul care grevează vânzările/prestările de servicii (au dedus un cuantum al TVA‑ului identic cu cel pe îl achitaseră). De asemenea acest risc mai poate fi eliminat și atunci când destinatarul facturii nu a dedus cheltuiala sau nu i-a fost recunoscut dreptul de deducere.

Directiva TVA, înțeleasă în lumina principiilor neutralității și proporționalității, trebuie citită în sensul că nu se opune unei reglementări naționale care exclude deducerea TVA‑ului aferent unor operațiuni fictive, obligând totodată persoanele care menționează TVA‑ul pe o factură să achite această taxă, inclusiv pentru o operațiune fictivă, cu condiția ca dreptul național să permită rectificarea datoriei fiscale care rezultă din această obligație atunci când emitentul facturii respective, care nu era de bună‑credință, a eliminat complet, în timp util, riscul de pierderi ale unor venituri fiscale, aspect care trebuie verificat de instanța de trimitere.”

Ținând seama de acest principiu CJUE  a stabilit că

aplicarea unei amenzi egale cu 100 % din cuantumul taxei deduse în mod nelegal (Nota: sancțiunea din dreptul fiscal italian) face ca posibilitatea de a rectifica datoria fiscală născută în temeiul articolului 203 din Directiva TVA să fie lipsită de conținut. Astfel, chiar dacă această datorie poate fi rectificată în absența unui risc de pierdere a unor venituri fiscale, un cuantum egal cu cel al taxei deduse în mod nelegal rămâne datorat pe baza acestei amenzi.”

Concluzionând Curtea de Justiție spune că

„principiile proporționalității și neutralității TVA‑ului trebuie interpretate în sensul că, într‑o situație precum cea în discuție în litigiul principal, se opun unei norme de drept național în temeiul căreia deducerea nelegală a TVA‑ului se sancționează cu o amendă egală cu cuantumul deducerii efectuate.”

Rămâne instanțelor naționale să verifice buna credință a emitentului facturii sau modalitatea în care riscul de pierdere a unor venituri fiscale a fost indepărtat, întrucât în măsura în care una dintre situațiile juridice mai sus menționate este aplicabilă speței sancțiunea fiscală sau cea penală, din punctul nostru de vedere, devin disproporționate în sensul art. 273 din Directiva TVA.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 8812 / 8886
     

    Ascunde Reclama
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    Cine sunt și cum gândesc profesioniștii evidențiați de Legal 500 în GC Powerlist Romania | De vorbă cu Mihaela Scărlătescu, Head of legal - Farmexim: „Când ești managerul unei echipe de legal, rolul nu se rezumă doar în a asigura îndeplinirea sarcinilor, ci este de fapt mai mult orientat spre partea umană. Cresc echipe, cresc oameni de niște ani buni și nu există satisfacție mai mare ca atunci când vezi transformarea acestora, acolo unde există ‘sămânța dorinței de a evolua ’ ”
    VIDEO | Dicționar de arbitraj: Avansul cheltuielilor arbitrale (Powered by ZRVP)
    „The Lawyer European Awards 2024”| Patru firme cu activitate în România concurează pentru titlu la secțiunea ”Law Firm of the Year: South Eastern Europe” | Popescu & Asociații și TZA, pe lista scurtă a premianților. ZRVP, pentru a treia oară în ultimii cinci ani, printre finaliștii secțiunii ”European litigation team of the year”
    Rising Stars | Tudor Bonifate, primul admis la Facultatea de Drept și mai apoi șef de promoție în 2022, cu media 10, a ales să profeseze ca avocat la Țuca Zbârcea & Asociații: ”Învăț permanent – de la avocații care mă coordonează, de la colegii mei avocați, de la profesorii cu care am șansa de a colabora la facultate, de la studenții mei. Cred că avocatura mă face un profesor mai bun, după cum profesoratul mă face un avocat mai bun”
    Încă un spin-off în piața avocaturii | Luminița Popa și Miruna Suciu, fondatoarele Suciu Popa, o iau pe drumuri diferite. Popa Legal se va focusa pe practica de arbitraj, iar Suciu Partners anunță consolidarea echipei
    Țuca Zbârcea & Asociații apără interesele statului român în litigiul inițiat de Damen Holding la Curtea de Arbitraj de la Viena | Legea 187 ̸ 2023 referitoare la guvernanța corporativă a întreprinderilor publice a pus pe butuci modelul de cooperare cu investitorul olandez la Damen Shipyards Mangalia SA, o companie în care statul deține 51%, prin Șantierul Naval 2 Mai SA. Pierderea litigiului antrenează plata unor ”despăgubiri semnificative”
    Mușat & Asociații intră în arbitrajul ICSID inițiat de bulgarii de la Eurohold și va lupta, de partea statului român, cu Pinsent Masons și DGKV. Reclamanții și-au ales un arbitru din Anglia
    LegiTeam | Mitel & Asociații recrutează avocați stagiari
    LegiTeam | Mitel & Asociatii caută avocat cu experiență (Litigii și Soluționare a Disputelor)
    LegiTeam | Mitel & Asociații caută avocat cu experiență (Drept Societar și Comercial)
    LegiTeam | Mitel & Asociații caută avocat cu experiență (Drept Imobiliar)
    LegiTeam: Reff & Associates is looking for a 3 - 5 years Atorney at Law | Dispute Resolution
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...