ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Consemnul la locul de muncă – timp de muncă sau timp de odihnă?

15 Februarie 2019   |   Andreea Suciu, Managing Partner și Ana-Maria Baciu, Associate - Suciu | The Employment Law Firm

Având în vedere diversitatea soluțiilor oferite de instanțele de judecată la nivel național se impune reglementarea expresă a noțiunii de consemn la locul de muncă, precum și modalitatea de remunerare a angajaților pe parcursul acestei perioade atât pentru situația în care angajatul se afla în consemn la dispoziția angajatorului, cât și pentru situația în care acesta prestează muncă efectivă în perioada de consemn, atât în scopul armonizării soluțiilor instanțelor, cât și în vederea creării unui cadru legal previzibil și predictibil, care sa garanteze securitatea și stabilitatea relațiilor de muncă într-un stat de drept.

Andreea Suciu, Managing Partner în cadrul Suciu | The Employment Law Firm

 
 
Consemnul la locul de muncă poate fi definit ca obligația impusă de angajator salariatului, din rațiuni de funcționare continuă a activității societății, de a nu părăsi locul de muncă pentru o perioadă de timp prestabilită (e.g. 8, 16, 24 ore) după finalizarea efectivă a programului normal de lucru și de a rămâne la dispoziția acestuia.

Având în vedere că angajatul rămâne la dispoziția angajatorului, precum și faptul că pe parcursul acestei perioade acestuia îi poate fi solicitat oricând de către angajator să presteze muncă conform atribuțiilor sale, în practică s-a pus deseori problema de a stabili dacă timpul petrecut în consemn la locul de muncă reprezintă timp de muncă în sensul Legii nr. 53/ 2003 – Codul Muncii.


Timpul de muncă și timpul de odihnă

Codul Muncii definește timpul de muncă prin art. 111 ca fiind orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziția angajatorului și îndeplinește sarcinile și atribuțiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil si/ sau ale legislației în vigoare.

Pe de altă parte, perioada de repaus este definită de art. 133 din Codul Muncii ca fiind orice perioadă care nu este timp de muncă.

În literatura de specialitate timpul de odihnă este definit ca acea perioadă de timp necesară pentru recuperarea energiei fizice și intelectuale consumată în procesul muncii și pentru satisfacerea nevoilor sociale si cultural-educative, durată în care salariatul nu prestează munca la care este obligat în temeiul contractului individual de muncă.

Ori, pe parcursul consemnului la locul de muncă angajatul nu prestează munca la care este obligat conform contractului individual de muncă, însă acesta se află la dispoziția angajatorului, putând fi chemat în orice moment sa presteze muncă în favoarea acestuia, așadar neavând posibilitatea de a dispune în mod liber de timpul său pentru a-și satisface diverse nevoi.

În continuare, trebuie precizat că, potrivit legislației naționale, cât și celei europene, între timpul de lucru și timpul de odihnă nu exista o categorie intermediară, iar cele două noțiuni se exclud reciproc.

În acest sens, Curtea Europeană de Justiție în Cauza C-258/10 Nicușor Grigore împotriva Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva – Direcția Silvică București a reținut că dacă pădurarul poate, în afara timpului său de lucru de 40 de ore pe săptămână, să își organizeze timpul, să părăsească cantonul silvic aflat în gestiunea sa și să se dedice propriilor interese, perioada consacrată unor astfel de activități nu poate, astfel cum reiese din jurisprudența Curții, să fie calificată drept „timp de lucru” în sensul articolului 2 punctul 1 din Directiva 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, în pofida faptului că locuința de serviciu pusă la dispoziția sa este situată în incinta cantonului respectiv.

Mai mult decât atât, în aceeași cauză, Curtea a statuat că timpul de lucru, în sensul Directivei 2003/88/CE, ca perioadă de prezență a lucrătorului depinde de obligația acestuia din urmă de a se afla la dispoziția angajatorului său. Factorul determinant este împrejurarea că lucrătorul este obligat să fie prezent fizic la locul determinat de angajator și să fie la dispoziția acestuia pentru a putea efectua imediat, în caz de nevoie, prestațiile corespunzătoare.

Totodată, Curtea a stabilit că în cazul salariaților aflați în consemn la locul de muncă nu are relevanță intensitatea lucrului efectuat de salariat sau randamentul acestuia, acestea nefiind caracteristicile noțiunii de timp de lucru.

În concluzie, obligațiile care îl pun pe lucrătorul în cauză în imposibilitatea de a-și alege locul de ședere în perioadele de inactivitate profesională reprezintă o formă de exercitare a funcțiilor acestuia.

Având în vedere că consemnul la locul de muncă este, așadar, considerat în practică timp de lucru, precum și faptul că acest concept nu este definit de legislația română în vigoare, s-a pus problema stabilirii cuantumului remunerației salariaților pentru perioada îndeplinirii acestei obligații.

Până în prezent, pe acest subiect nu s-a conturat un cadru legal, Directiva 2003/88/CE limitându-se să reglementeze anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, astfel încât, cu excepția concediului anual plătit, aceasta nu se aplică în privința remunerării lucrătorilor, aceasta fiind lăsată la aprecierea judecătorului național.

Remunerarea perioadei de consemn

În lipsa unor reglementări exprese care să permită stabilirea cuantumului remunerației la care angajatul ar fi în mod legal îndreptățit atât pentru perioada în care se află în consemn la dispoziția angajatorului, dar în care nu prestează muncă conform atribuțiilor sale, dar și pentru perioada în care acesta se află în consemn și lucrează efectiv, instanțele naționale dau spețelor deduse în fața lor soluții diferite. Spre exemplu:
►    Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a decis prin Hotărârea nr. 333/ 2016  că orele lucrate în consemn, realizate de salariat peste norma lunară prevăzută de dispozițiile art. 120 din Codul Muncii reprezintă ore suplimentare. În continuare, instanța a decis că salariatul este îndreptățit la acordarea sporurilor prevăzute de lege atât pentru orele prestate ca muncă suplimentară, cât și pentru fiecare categorie de ore prestată, respectiv ore lucrate sâmbăta și duminica, ore lucrate în zilele de sărbătoare legală, precum și pentru orele prestate în timpul nopții.
Pentru calculul sumelor cuvenite salariatului, in conformitate cu contractul colectiv de munca aplicabil la nivel de unitate și cu prevederile legale în vigoare, instanța de judecată a avut în vedere salariul de încadrare al acestuia, în raport de care a stabilit valoarea tarifului pe oră și a înmulțit această valoare cu numărul de ore suplimentare pentru fiecare categorie și a aplicat sporul de 100% pentru orele suplimentare, la care a adăugat sporul de 100% pentru orele lucrate sâmbăta și duminica și sporul de 200% pentru orele lucrate în zilele de sărbătoare legală. Totodată, a fost aplicat și un spor de 25% pentru orele prestate în timpul nopții.
►    Într-o altă speță, Tribunalul Brașov a hotărât că orele efectuate în cadrul programului de consemn sunt plătite cu 25% din salariul tarifar orar, iar cele efectuate în zilele de repaus săptămânal cu 50% din salariul tarifar orar în conformitate cu Regulamentul de organizare a consemnului la domiciliu pentru personalul din activitatea de linii și instalații.
►    Prin raportare la dispozițiile art. 112, 120 și 123 din Codul Muncii, Curtea de Apel Craiova a statuat prin Decizia 1583/ 2018 că sporul de muncă suplimentară se acordă pentru munca efectiv prestată, iar dacă salariatul s-a aflat la dispoziția angajatorului,  dar nu a prestat efectiv activități specifice muncii sale, se va acorda un spor conform contractului colectiv de muncă sau contractului individual de muncă.

Având în vedere diversitatea soluțiilor oferite de instanțele de judecată la nivel național se impune reglementarea expresă a noțiunii de consemn la locul de muncă, precum și modalitatea de remunerare a angajaților pe parcursul acestei perioade atât pentru situația în care angajatul se afla în consemn la dispoziția angajatorului, cât și pentru situația în care acesta prestează muncă efectivă în perioada de consemn, atât în scopul armonizării soluțiilor instanțelor, cât și în vederea creării unui cadru legal previzibil și predictibil, care sa garanteze securitatea și stabilitatea relațiilor de muncă într-un stat de drept.

Autori:
Andreea Suciu, Managing Partner în cadrul Suciu | The Employment Law Firm (andreea@suciu-employmentlaw.ro)
Ana-Maria Baciu, Associate în cadrul Suciu | The Employment Law Firm (ana-maria@suciu-employmentlaw.ro)
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 31 / 11896
     

    Ascunde Reclama
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    LegiTeam: Zamfirescu Racoţi & Partners recrutează Paralegal
    Transferurile de proprietate și închirierile, cea mai mare pondere în mandatele echipei de Real Estate de la Radu & Asociații, în ultimele luni. Lucian Vițelaru, Senior Managing Associate, explică la ce se uită investitorii și ce precauții își iau bancile care finanțează proiectele
    Cei mai buni avocați de Banking & Finance, recomandați de Legal 500 în ediția 2019. Cu ce proiecte au punctat firmele evidențiate și avocații listați
    The European Legal 500, ediția 2019 | Cele mai bune firme de avocatură din România, în 15 arii de practică. NNDKP, ŢZA, PeliFilip, CMS și PNSA s-au distanțat de pluton. Cine sunt avocații considerați ‘Leading individuals’ și ‘Next Generation’
    Mihai Mareș, singurul avocat român din elita “Leading individuals” – Legal 500 EMEA 2019, remarcat pentru practica “white-collar crime” | Avocatul la care trebuie să te duci, în România, pentru infracțiuni legate de criminalitatea gulerelor albe
    Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen anunță formalizarea Centrului de Excelență în Litigii Fiscale (NNDKP CELF)
    Noerr își consolidează departamentul de taxe, prin cooptarea a doi membri noi
    Practica de Banking & Finance din KPMG Legal a reprezentat aproximativ 50% din totalul veniturilor societății de avocatură. Laura Toncescu, Partener KPMG în România: În afară de tranzacții și finanțări, un factor de succes a fost orientarea noastra spre zona de FinTech
    RTPR Allen & Overy a asistat Barclays Bank PLC în calitate de aranjor pentru Alpha Bank România în cadrul primului program de emisiuni de obligațiuni ipotecare din România. A fost o tranzacție extraordinar de complexă și solicitantă, spun avocații
    Clifford Chance Badea a asistat Alpha Bank România la lansarea primului program de emisiune de obligațiuni ipotecare realizată de un emitent român. Ce avocați au făcut parte din echipă
    Echipa de Real Estate a BSMP lucrează în cinci proiecte de achiziție a unor terenuri din București pe care se vor construi birouri și ansambluri rezidențiale. Daniela Milculescu, Partener: Suntem implicați și într-o serie de discuții privind potențiale tranzacții pe piața hotelieră
    Țuca Zbârcea & Asociații, desemnată „Firma cea mai inovatoare din România” în cadrul IFLR Europe Awards
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...