Ministrul Finanţelor: Trebuie să rezolvăm problema deficitelor dacă vrem dobânzi mai mici
13 Februarie 2020 AGERPRES
Acesta a menţionat, în acelaşi timp, că în bugetul pentru 2020 sunt prevăzuţi 50 de miliarde de lei pentru investiţii, din care jumătate să fie legaţi de fondurile europene.
România trebuie să rezolve problema deficitelor pentru a avea dobânzi mai mici, a afirmat joi ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, care a precizat, de asemenea, că în acest an deficitul bugetar rămâne la 3,6% din produsul intern brut urmând să scadă sub pragul de 3%, în 2022.
"Domnul guvernator (al Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, n.r.) are dreptate în mare parte: în România, problema nu o reprezintă dobânzile direct, ci deficitele. Deficitul bugetar reprezintă o problemă, dar în 2020 am arătat că vrem să reducem această problemă în economie şi îl asigur pe domnul guvernator că intrăm pe o cale de reducere a deficitului bugetar sustenabilă. Vom reveni sub acel prag de 3%, în 2022 aşa cum am promis. Dobânzile sunt strâns legate de evoluţia deficitului. Cu toţii vrem dobânzi mai mici, dar ca să avem dobânzi mai mici trebuie să avem un deficit mai mic. Deja am văzut că inflaţia arată pentru sfârşitul de an o reducere sub estimarea anterioară. Deficitul rămâne în 3,6%, poate chiar mai bine în acest an. De aceea, dacă este vreo intenţie de reducere a dobânzilor la Banca Naţională, poate să fie luată cât mai devreme pentru că noi ne vom ţine de această reducere a deficitului în acest an. Trebuie să rezolvăm această problemă a deficitelor, dacă vrem să avem dobânzi mai mici în viitor. Politica fiscală nu o să mai fie o problemă pentru stabilitatea macroeconomică în perioada următoare, nici din punctul de vedere al predictibilităţii, nici al transparenţei, iar deficitele nu o să mai reprezinte o problemă în perioada următoare", a spus Cîţu.
"Domnul guvernator (al Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, n.r.) are dreptate în mare parte: în România, problema nu o reprezintă dobânzile direct, ci deficitele. Deficitul bugetar reprezintă o problemă, dar în 2020 am arătat că vrem să reducem această problemă în economie şi îl asigur pe domnul guvernator că intrăm pe o cale de reducere a deficitului bugetar sustenabilă. Vom reveni sub acel prag de 3%, în 2022 aşa cum am promis. Dobânzile sunt strâns legate de evoluţia deficitului. Cu toţii vrem dobânzi mai mici, dar ca să avem dobânzi mai mici trebuie să avem un deficit mai mic. Deja am văzut că inflaţia arată pentru sfârşitul de an o reducere sub estimarea anterioară. Deficitul rămâne în 3,6%, poate chiar mai bine în acest an. De aceea, dacă este vreo intenţie de reducere a dobânzilor la Banca Naţională, poate să fie luată cât mai devreme pentru că noi ne vom ţine de această reducere a deficitului în acest an. Trebuie să rezolvăm această problemă a deficitelor, dacă vrem să avem dobânzi mai mici în viitor. Politica fiscală nu o să mai fie o problemă pentru stabilitatea macroeconomică în perioada următoare, nici din punctul de vedere al predictibilităţii, nici al transparenţei, iar deficitele nu o să mai reprezinte o problemă în perioada următoare", a spus Cîţu.
Acesta a menţionat, în acelaşi timp, că în bugetul pentru 2020 sunt prevăzuţi 50 de miliarde de lei pentru investiţii, din care jumătate să fie legaţi de fondurile europene.
"Am spus clar că acest Guvern este un Guvern care doreşte să investească mai mult şi am demonstrat acest lucru în ultimele două luni ale anului trecut când au fost 43 de miliarde de lei din buget, dar 38%, aproape 17 miliarde de lei, au fost cheltuiţi doar în ultimele două luni din an. Arătăm clar că acest Guvern nu a luat banii de la investiţii şi i-a dus către alte cheltuieli. Anul acesta am construit bugetul cu 50 miliarde de lei dedicaţi investiţilor, cu o structură diferită, adică 50% din bani să fie legaţi de fonduri europene şi 50% de la buget", a punctat şeful MFP.
Pe de altă parte, referindu-se la relaţia pe care o are România cu Banca Europeană pentru Investiţii (BEI), Florin Cîţu a afirmat că finanţarea acordată de către instituţia financiară pentru sectorul public este benefică.
"Noi ne bucurăm de investiţiile pe care le faceţi (Banca Europeană pentru Investiţii, n.r.) în România atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Implicarea BEI în sectorul public este benefică. Sunt şi alte motive pentru care nu merge totul perfect. Această sursă de investiţii este importantă pentru România la nivelul administraţiei şi ştim foarte bine că atunci când vorbim despre spitalele regionale pe care dorim să le începem cât mai curând, apoi extinderea extinderea aeroportului, infrastructura care este esenţială şi avem nevoie de finanţare. Susţinem politica de dezvoltarea a Băncii Europene, în special extinderea în zonele non-UE atât timp cât fondurile pentru zona noastră, în special estul Europei, rămân neatinse, ceea ce a şi primit confirmare din partea domnului vicepreşedinte (Andrew McDowell, n.r.). În acelaşi timp, susţinem eforturile băncii ca, până în 2025, jumătate dintre împrumuturile pe care le acordă să fie legate de reducerea problemelor de poluare, cu aceeaşi rezervă pentru România care nu poate face schimbări în aceeaşi viteză cu care le fac ţările din vestul Europei. Am primit asigurări că nu se vor opri finanţări, de exemplu, pentru extinderea reţelei de distribuţie de gaz, doar că va trebuie să ne facem un upgrade de tehnologie dacă vrem să accesăm acest fonduri, ceea ce mi se pare foarte normal", a subliniat oficialul.
Banca Naţională a României (BNR) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) organizează, joi, briefingul de presă "Investment and Investment finance in Romania", în cadrul căruia Andrew McDowell, vicepreşedintele BEI, împreună cu Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice, oferă informaţii referitoare la operaţiunile grupului BEI în România în 2019, precum şi la perspectivele de cooperare cu partenerii din ţară.
Briefingul de presă este urmat de o conferinţă comună, în care cuvântul de deschidere îl va avea guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 10481 / 10799 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
CMS a fost alături de Oresa în vânzarea participației deținute la RBC, cu o echipă condusă de partenerii Horea Popescu și Eva Talmacsi (UK). O echipă coordonată de Ana Radnev (Partner) a asistat și creditorii în finanțarea sindicalizată asociată tranzacției
LegiTeam: Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners recrutează avocat stagiar | Litigii
Băncilă, Diaconu și Asociații își consolidează practica de achiziții publice printr-o creștere robustă a mandatelor strategice, o orientare fermă către sectorul apărării și securității naționale și o metodologie integrată care acoperă întregul ciclu al procedurilor, de la pregătirea documentației până la implementarea contractelor | De vorbă cu Andrei Ștefanovici și Andra Iftemie despre transformările prin care trece întreaga piață a achizițiilor publice
Cum arată, din interior, practica de insolvență a unei firme poziționată în Tier 1 de directoarele internaționale. “Clienții au așteptarea să reușim imposibilul în ultimul moment posibil”, spun Emil Bivolaru și Florentin Nanu, NNDKP, într-o discuție despre primele 72 de ore care definesc un dosar, sofisticarea mandatelor cu expuneri fiscale și motivele pentru care cadrul legislativ al reorganizării trebuie reformat structural
RTPR, alături de US EXIM în finanțarea acordată EnergoNuclear. Partenerii Victor Pădurari și Cosmin Tilea au coordonat echipa
Advent finalizează achiziția TBI Bank în Bulgaria și România. Kinstellar, alături de Milbank LLP în calitate de lead counsel, a asistat pe tot parcursul tranzacției cu o echipă coordonată de Zsuzsa Csiki (Partener) și Mihai Stan (Managing Associate)
LegiTeam: Reff & Associates is looking for a 3 - 6 years Attorney at Law | Dispute Resolution
EXCLUSIV : Judecătorii CJUE au audiat cel mai important caz de concurență venit din România până acum - Cauza C-357 ̸ 25 Groupama Asigurări. Valentin Berea (Partener RTPR) a coordonat apărarea asigurătorului român în acest caz, cu o echipă mixtă RTPR ̸ A&O Shearman, din care au făcut parte avocați din România și Ungaria | Valentin Berea, pentru BizLawyer: „Este genul de caz care te face să îți iubești profesia”
DLA Piper pierde un partener | Livia Zamfiropol pleacă la Dentons pentru a conduce practica de concurență și activitatea biroului în sectorul Pharma & Healthcare
Ghid pentru clienții sofisticați | Cine domină arbitrajul comercial din România: avocații și firmele recunoscute de Chambers, Legal 500, GAR 100 și Lexology. Dr. Cosmin Vasile se detașează ca „the leading star” pe piața locală, fiind descris de ghidurile internaționale drept cel mai complet avocat de Dispute Resolution din România. ZRVP, TZA, NNDKP, Filip & Company și PNSA au cele mai solide practici locale de arbitraj și ar trebui să fie primele alegeri ale firmelor care caută sprijin în dispute guvernamentale și corporative
Ghid pentru clienții sofisticați | Cum arată, în 2026, ierarhia firmelor internaționale de avocatură din România, creionată de Chambers Europe și Legal 500: CMS se detașează ca lider prin amploarea și diversitatea platformei sale, iar Clifford Chance își conservă profilul de firmă de referință în domeniul finanțărilor. Mai jos în clasament, dar pe podium, DLA Piper Dinu și Dentons își confirmă forța în câteva arii de practică, iar Eversheds are o prezență modestă
Dublă victorie la Managing IP EMEA Awards 2026 | BACIU PARTNERS își reconfirmă poziția de lider în Proprietate Intelectuală și câștigă premiul „Romania Trademark Firm of the Year”, iar Ana-Maria BACIU este desemnată „Practitioner of the Year in Romania”
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





