Obligații de raportare pentru companiile din grupuri multinaționale, la final de an – „Country by country report”
09 Decembrie 2019 Ciprian Gavriliu, Partener Prețuri de Transfer, și Laura Saraev, Manager Prețuri de Transfer, Deloitte România
Obligația contribuabililor depinde practic de statutul pe care compania din România îl are (i.e. entitate mamă/surogat/entitate constitutivă desemnată/entitate constitutivă).
| |
|
Ciprian Gavriliu, Partener Preturi de Transfer, si Laura Saraev, Manager Preturi de Transfer, Deloitte România |
În urma implementării Acțiunii 13 din cadrul Planului Împotriva Erodării Bazei Impozabile și a Relocării Artificiale a Profiturilor (Base Erosion and Profit Shifting - BEPS) în legislația Uniunii Europene și a României, companiile românești care fac parte din grupuri multinaționale cu cifra de afaceri anuală consolidată mai mare de 750 de milioane de euro sunt obligate să îndeplinească anumite formalități legate de „Raportarea țară cu țară” („Country by Country Report” sau CbC Report) până la finalul anului.
Obligațiile diferă, însă, de la caz la caz, în funcție de țara de rezidență a societății mamă și de obligațiile de raportare ale acesteia. În funcție de aceste criterii, companiile vizate trebuie să depună la autoritatea fiscală din România o simplă notificare sau un raport integral ce detaliază activitatea grupului în fiecare țară.
Obligațiile diferă, însă, de la caz la caz, în funcție de țara de rezidență a societății mamă și de obligațiile de raportare ale acesteia. În funcție de aceste criterii, companiile vizate trebuie să depună la autoritatea fiscală din România o simplă notificare sau un raport integral ce detaliază activitatea grupului în fiecare țară.
Pornind de la Acțiunea 13, Uniunea Europeană a emis Directiva (EU) 2016/881 cu privire la raportarea țară cu țară. Această obligație a fost transpusă în legislația națională prin Ordonanța de Urgență nr. 42/2017, aprobată de Guvern în data de 9 iunie 2017.
Care sunt companiile obligate să depună raportul?
Conform ordonanței, contribuabilii care fac parte din grupuri multinaționale cu o cifră de afaceri anuală consolidată mai mare de 750 de milioane de euro au obligații de notificare/raportare începând cu anul 2017. Obligația contribuabililor depinde practic de statutul pe care compania din România îl are (i.e. entitate mamă/surogat/entitate constitutivă desemnată/entitate constitutivă).
Astfel, obligația de notificare revine societăților care nu au calitatea de entitate mamă sau surogat și constă în informarea autorităților competente din Romania cu privire la identitatea și rezidența companiei care depune raportarea la nivel de grup.
Obligativitatea de raportare intervine atunci când, din anumite motive, autoritatea fiscală din România nu primește raportul țară cu țară din statul de rezidență a companiei mamă. Astfel de situații intervin atunci când aceasta din urmă nu este obligată să depună raportul în țara sa de rezidență, când între România și jurisdicția societății mamă nu există un acord de schimb de informații reciproc valabil la data limită pentru depunerea raportului țară cu țară sau în cazul în care în jurisdicția în care își are rezidența fiscală societatea-mamă s-a produs un eșec sistemic care a fost notificat de către autoritatea competentă din România societății locale.
Ca atare, un contribuabil din România, parte a unui grup multinațional, care se încadrează în criteriile menționate mai sus, are în primul rând obligația de a notifica autoritatea fiscală din România prin intermediului formularului R405 și, respectiv, de a depune raportul țară cu țară, prin formularul R404, strict în situațiile prezentate.
Dacă societatea mamă are sediul în afara UE, raportarea în România este obligatorie
Societatea din România este obligată să depună raportul și atunci când compania mamă a grupului din care face parte este rezidentă într-o țară cu care România nu are încheiat un acord de schimb reciproc de informații. Acesta este cazul statelor din afara Uniunii Europene, având în vedere că România s-a declarat stat nereciproc, ceea ce înseamnă că nu primește rapoartele țară cu țară de la alte jurisdicții pe baza acordului privind stabilirea autorității competente.
Practic, în cazul unei companii din România, parte a unui grup multinațional, a cărei companie mamă își are rezidența, spre exemplu, în Australia, depunerea raportului este obligatorie, deși România are semnat un acord de schimb de informații cu Australia. Obligativitatea provine din faptul că acordul nu este reciproc, ceea ce înseamnă că autoritățile fiscale din România nu vor primi raportul țară cu țară de la autoritățile fiscale din Australia.
În situația inversă, în care România este țara de rezidență a entității mamă a grupului și are o companie afiliată cu sediul într-o jurisdicție non-UE, spre exemplu în Japonia, autoritatea fiscală din România va transmite raportul țară cu țară către autoritatea fiscală din Japonia, în baza acordului privind stabilirea autorității competente și a faptului că această țară este declarată stat reciproc.
Companiile din România care nu depun raportul riscă amenzi
În situația în care există obligativitatea raportării, documentul trebuie depus la autoritatea fiscală în termen de 12 luni de la ultima zi a anului fiscal de raportare a grupului. Spre exemplu, la data de 31 decembrie 2019 trebuie depus raportul țară cu țară pentru anul 2018.
Inițial, legislația prevedea depunerea atât online, cât și în format fizic a raportului, însă, prin Ordinul nr. 2273/2019 din 19 august 2019, s-a decis ca depunerea să se realizeze doar online.
În cazul în care o companie nu depune raportul, este pasibilă de amendă cuprinsă între 15.000 și 22.000 de euro. Dacă raportul este depus cu întârziere, incomplet sau incorect, amenda este cuprinsă între 6.500 și 11.000 de euro.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 10222 / 10442 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
ICC Arbitration Breakfast revine în România cu cea de-a doua ediție - 18 martie, în București
În litigiile fiscale, Artenie, Secrieru & Partners este asociată cu rigoarea și eficiența, grație unei combinații rare de viziune, metodă și capacitate de execuție în dosare grele. De vorbă cu coordonatorii practicii despre noul ritm al inspecțiilor, reîncadrările tot mai frecvente și importanța unei apărări unitare, susținute de specialiști și expertize, într-un context fiscal tot mai imprevizibil
NNDKP obține o decizie semnificativă pentru litigiile privind prețurile de transfer din partea de vest a României. Echipă mixtă, cu avocați din Timișoara și București, în proiect
ZRVP și anatomia unei investigații interne conduse impecabil | O discuție cu Doru Cosmin Ursu (Managing Associate) despre metodă, rigoare probatorie și coordonare strânsă între specializări, în mandate sensibile, inclusiv transfrontaliere, care oferă managementului claritate și opțiuni concrete de acțiune
Cum se formează un Partener într-o firmă de avocatură de top | De vorbă cu Bianca Chiurtu, avocatul care a parcurs drumul de la stagiar la partener în cadrul PNSA, despre maturizarea profesională într-una dintre cele mai puternice case locale de avocați, despre echipă, mentorat și performanță într-o profesie în care presiunea este constantă, iar diferența o fac valorile clare și consistența profesională
Filip & Company a asistat Fortress Real Estate Investments Limited în cea de-a doua investiție din România în domeniul logistic. Ioana Roman (partener), coordonatoarea echipei în această tranzacție: „Piața logistică din România continuă să fie foarte atractivă pentru investitorii instituționali, datorită infrastructurii în continuă îmbunătățire, consumului în creștere și poziționării strategice în cadrul lanțurilor de aprovizionare regionale”
Peligrad Law a asistat Heineken România SA în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție și a obținut confirmarea anulării unor obligații fiscale de peste 7 mil. €, o decizie de referință pentru practica fiscală
NNDKP a asistat Holcim România în legătură cu achiziția Uranus Pluton SRL. Ruxandra Bologa (Partener) a coordonat echipa
Practica de litigii de la Băncilă, Diaconu & Asociații funcționează ca un vector de influență în piață, capabil să genereze nu doar soluții favorabile punctuale, ci și transformări de fond în modul în care sunt interpretate și aplicate normele legale în domenii cheie ale economiei | De vorbă cu Emanuel Băncilă (Senior Partner) și Adriana Dobre (Partener) despre dinamica pieței, sofisticarea conflictelor juridice și infrastructura invizibilă a performanței în litigii
În spatele scenei, alături de experimentata echipă de Investigații de la Mușat & Asocații, descrisă de ghidurile juridice internaționale drept un reper al pieței românești în white-collar crime | Detalii mai puțin cunoscute despre modul în care lucrează avocații, aproape invizibili pentru angajații clientului, cum se obține ”tabloul probator” respectând legislația și drepturile angajaților, metodele folosite și provocările des întâlnite în astfel de mandate, într-o discuție cu partenerii Ștefan Diaconescu și Alexandru Terța, doi dintre cei mai experimentați avocați de pe piața locală
Practica de Real Estate a D&B David și Baias, între experiză profundă și inovare: echipă interdisciplinară, suport PwC și activitate intensă în retail, industrial și agri care permit structurarea tranzacțiilor cu risc redus, asigurarea lichidităților și implementarea rapidă a proiectelor | De vorbă cu Georgiana Bălan (Counsel) despre ”mișcările” din piața imobiliară și modul în care echipa oferă clienților predictibilitate, protecție și viteză în realizarea proiectelor
Promovări la Schoenherr | Magdalena Roibu a devenit Partner, Adriana Stănculescu a preluat în rolul de Counsel, iar Carla Filip și Sabina Aionesei au făcut un pas înainte în carieră
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





