ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Un prim pas în reglementarea violenței cibernetice

07 Iulie 2020   |   Monica Stătescu (counsel), Simona Ungureanu (associate) - Filip & Company

Modificarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice reprezintă un pas important în protejarea unui segment semnificativ de victime ale comportamentelor agresive din mediul online.

 
 
Trăim într-o perioadă caracterizată de evoluția rapidă a tehnologiei informației iar acest lucru ne aduce extrem de multe beneficii prin posibilitatea de a accesa un volum foarte mare și variat de informații și prin facilitarea comunicării și transmiterii datelor. În același timp însă, acest fenomen contribuie și la crearea unui mediu propice pentru apariția și diversificarea formelor de violență, accesul facil și posibilitatea păstrării anonimatului fiind factori de creștere a agresiunilor pe internet.

Măsurile de prevenire a acestor tipuri de violență s-au dovedit de multe ori ineficiente sau au fost criticate pe motiv că intră în conflict cu drepturi și libertăți consacrate de Constituția României, cum ar fi libertatea de exprimare. În același timp, o bună perioadă de timp nu s-a acordat aceeași atenție și nu au fost tratate cu aceeași importanță agresiunile din mediul virtual față de cele desfășurate în mediul real. Cu toate acestea, în contextul creșterii substanțiale din ultimul timp a utilizării spațiilor virtuale, a crescut și frecvența agresiunilor în mediul online, devenind stringentă nevoia de reglementare a unor mecanisme de protecție a victimelor acestor agresiuni. 


Astfel, în data de 6 iulie 2020, a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 106/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, lege care introduce conceptul de “violență cibernetică” în sfera “violenței domestice” și definește fenomenul prin enumerarea faptelor care pot intra sub incidența acestuia (aceasta va intra în vigoare în data de 9 iulie 2020).

 Conform noilor prevederi, definiția legală a violenței cibernetice include:
 •      faptele de hărțuire online;
 •      mesajele online instigatoare la ură pe bază de gen;
 •      faptele de urmărire online;
 •      amenințările online;
 •      publicarea non-consensuală de informații și conținut grafic intim;
 •      accesul ilegal de interceptare a comunicațiilor și datelor private.

Faptele de mai sus nu reprezintă o enumerare cu caracter limitativ, având în vedere că legea include în sfera violenței cibernetice și “orice altă formă de utilizare abuzivă a Tehnologiei Informației și a Comunicațiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicațiile sau se pot conecta la internet și pot transmite și utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de rușine, umili, speria, amenința, reduce la tăcere victima.”

Enumerarea nelimitativă ține cont de realitatea socială  și tehnologică a momentului, respectiv de faptul că formele de violență cibernetică se înmulțesc într-un ritm alert, odată cu evoluția tehnologiei informației, permițând astfel organelor competențe să se adapteze și să sancționeze și forme de agresiune cibernetică ce se vor realiză prin modalități tehnologice sau faptice pe care nu le putem anticipa la acest moment.
Este important de subliniat faptul că introducerea “violenței cibernetice” în sferă “violenței domestice”, nu este o reglementare cu titlu general a acestui fenomen, ci doar o completare a tipurilor de violențe care intră sub umbrela “violentei domestice”. Această înseamnă că orice faptă de violență cibernetică va fi sancționată în baza Legii nr. 217/2003 numai în condițiile prevăzute de lege pentru sancționarea violenței domestice, și anume dacă fapta reprezintă o “inacțiune sau acțiune intenționată care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima.”. Astfel, în măsură în care fapta de violență cibernetică se petrece într-un alt mediu decât cel familial sau domestic și între persoane care nu au calitatea de soți, foști soți, actuali sau fost parteneri, prevederile Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice nu vor fi incidente. 

În concret prezenta modificare nu acoperă și faptele de genul  hărțuirilor sau amenințărilor pe internet venite din partea unor persoane necunoscute sau din partea unor persoane cunoscute, dar cu care victima nu are o relație de tipul celor enumerate de lege.

Până în prezent, în România nu a existat un cadru legislativ expres care să permită pedepsirea că atare a violenței cibernetice, toate faptele de violență cibernetică fiind analizate fie raportat la diferite infracțiuni (cum ar fi hărțuire, șantaj, violarea vieții private), în măsură în care întruneau elementele constitutive ale acestora, fie de către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, pentru aspectele care intră în competența sa. Practic, în continuare, pentru faptele care nu intră sub incidența definiției de “violență cibernetică” în contextul “violenței domestice”, situația va trebui analizată în concret, la fel ca și până acum, și sancționată pe baza prevederilor generale cu caracter penal sau contravențional, după cum va fi cazul.

În plus, menționăm că Legea nr. 106/2020 introduce și o serie de prevederi care sunt menite să contribuie la prevenirea săvârșirii faptelor de agresiune cibernetică, prin instituirea în sarcina Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (prin organismele aflate în coordonarea sa, responsabile de prevenirea, analiza, identificarea și reacția la incidente în cadrul infrastructurilor cibernetice) a obligației de a dezvolta campanii de sensibilizare publică privind violența cibernetică, de a oferi asistentă practică autoritătilor centrale și locale în prevenirea și răspunsul la violentă cibernetică și de a stabili programe pentru alfabetizare digitală.

Ca o notă generală, modificarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice reprezintă un pas important în protejarea unui segment semnificativ de victime ale comportamentelor agresive din mediul online, și sperăm că, pentru a se asigura o protecție cu caracter general, aplicabilă și în afara sferei violenței domestice, să se adopte o reglementare explicită care să incrimineze toate activitățile violențe din mediul online, indiferent de relația dintre victimă și agresor.
 
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 9926 / 10769
 

Ascunde Reclama
BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam: Reff & Associates is looking for a 3 - 6 years Attorney at Law | Dispute Resolution
Popescu & Asociații accelerează creșterea practicii de Healthcare, Pharma & Life Sciences până la 25% din economia firmei, pe fondul unui portofoliu complex de mandate și al efervescenței legislative din sectorul farmaceutic | De vorbă cu Dana Bivol (Partener) despre modul în care lucrează echipa, proiectele importante și provocările convergente din Sănătate în această perioadă
Ghid pentru clienții sofisticați | Cine domină arbitrajul comercial din România: avocații și firmele recunoscute de Chambers, Legal 500, GAR 100 și Lexology. Dr. Cosmin Vasile se detașează ca „the leading star” pe piața locală, fiind descris de ghidurile internaționale drept cel mai complet avocat de Dispute Resolution din România. ZRVP, TZA, NNDKP, Filip & Company și PNSA au cele mai solide practici locale de arbitraj și ar trebui să fie primele alegeri ale firmelor care caută sprijin în dispute guvernamentale și corporative
Ghid pentru clienții sofisticați | Cum arată, în 2026, ierarhia firmelor internaționale de avocatură din România, creionată de Chambers Europe și Legal 500: CMS se detașează ca lider prin amploarea și diversitatea platformei sale, iar Clifford Chance își conservă profilul de firmă de referință în domeniul finanțărilor. Mai jos în clasament, dar pe podium, DLA Piper Dinu și Dentons își confirmă forța în câteva arii de practică, iar Eversheds are o prezență modestă
Legiteam | GNP Guia Naghi and Partners is looking for a talented lawyer (Corporate & M&A)
Un nou front juridic la Washington | Forty Management AG acționează România în judecată la ICSID. Schoenherr (Viena) și Daniel F. Visoiu sunt alături de reclamanți în acest arbitraj în care România este reprezentată printr-o structură instituțională complexă, care include și Banca Națională a României, într-o notă ce sugerează implicații financiare sau monetare deosebite
INTERVIU - De vorbă cu Ana-Maria Andronic, fondatoarea Andronic and Partners, despre parcursul echipei care a ales să facă lucrurile diferit față de modelul tradițional de „Big Law”, mizând pe agilitate și profunzime profesională: ”Țelul meu, ca profesionist și manager, este să creez echipe cât mai independente și autonome; încurajez idei contrare și noi, sunt alături de colegi ori de câte ori au nevoie de mine sau simt că pot fi o valoare adaugată într-un proiect” | Mandatele cross-border și tranzactiile complexe au adus firma pe radarul ghidurilor juridice internaționale
Studiu LSEG Data & Analytics Q1 2026 | Piața globală de M&A a crescut cu 27% în primul trimestru, cu un avans spectaculos în Europa, unde a atins maximul ultimilor opt ani. CMS și DLA Piper continuă să stralucească în topul global al consultanților juridici, Clifford Chance și Schoenherr rămân active în clasamentele continentale, iar în Top 20 Europa de Est sunt vizibile doar două firme cu birou la București
Filip & Company a asistat Raiffeisen Bank România în acordarea unei finanțări către Booster Capital în vederea achiziției Servicii Publice S.A. | Echipa, coordonată de Alexandra Manciulea (partener)
KPMG Legal câștigă definitiv un litigiu de muncă în favoarea unui important jucător din industria IT. Ce avocați au fost în echipa de proiect
Cumpănașu și Asociații a asistat vânzătorii în tranzacția prin care Nordexim MV International SRL a fost preluată de către Vidya Herbs Private Limited (India) | Mirela Metea (Partener) a coordonat proiectul
Clifford Chance Badea a asistat Vista Bank la debutul ca emitent de obligațiuni pe Bursa de Valori București. Partener Mădălina Postolache (Rachieru), Nicolae Grasu (Senior Associate) și Cosmin Mitrică (Associate) au asistat instituția financiară pe tot parcursul procesului
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...