Angajaţii care intră în contact cu copii, obligaţi să prezinte adeverinţă de non-violator

Angajatorii publici sau privaţi a căror activitate presupune contactul cu copii sau persoane vulenrabile trebuie să solicite angajaţilor adeverinţă de integritate, potrivit prevederilor din Legea Registrului autorilor de infracţiuni de hărţuire sexuală care au intrat recent în vigoare.

De la 20 iulie au intrat în vigoare prevederile legislative care obligă angajatorii privaţi sau publici, ce intră în contact cu copii sau persoane vulnerabile, să solicite un certificat prin care angajaţii fac dovada că nu sunt înscrişi în registrul persoanelor care au comis infracţiuni sexuale.

Pe 20 iunie, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a Legii privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum şi pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare (SNDGJ).

Până la operaţionalizarea Registrului, Poliţia poate elibera, la cererea persoanelor fizice interesate sau a instituţiilor, adeverinţe din care să rezulte dacă persoana verificată a săvârşit infracţiuni de natură sexuală.

"Instituţiile din sistemul de învăţământ, sănătate sau protecţie socială, precum şi orice entitate publică sau privată a cărei activitate presupune contactul direct cu copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane vulnerabile, ori care presupun examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane au obligaţia de a solicita persoanelor cu care încheie raporturi de muncă, contracte de voluntariat sau alte asemenea raporturi, prezentarea certificatului de integritate", arată prevederea care a intrat în vigoare la 30 de zile de la promulgare.

Reglementarea adoptată, pe 14 mai, de Parlament, are scopul de a preveni şi combate infracţiunile sexuale asupra unor persoane precum şi asupra minorilor "ca un mijloc de cunoaştere şi identificare operativă a persoanelor care au comis respectivele contravenţii şi infracţiuni", arată obiectul legii. Actul normativ completează şi Legea 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.

Legea a fost iniţiată de deputata independentă Oana Bîzgan şi a beneficiat de susţinerea a 110 deputaţi şi senatori.

"Registrul este un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor care au comis fapte precum viol şi agresiune sexuală, act sexual cu un minor şi corupere sexuală a minorilor, trafic de persoane şi trafic de minori, proxenetism şi folosire a prostituţiei infantile, pornografie infantilă, incest, ş.a.m.d., având scopul de a preveni recidiva, nu de a pedepsi suplimentar infractorul", arată un comunicat emis de deputatul Oana Bîzgan.

Inspectoratul General al Poliţiei Române are sarcina de a face Registrul funcţional până la 1 ianuarie 2020, timp în care lipsa certificatului de integritate comportamentală va fi suplinită prin adeverinţe din care să rezulte dacă persoana verificată este culpabilă de vreuna dintre infracţiunile prevăzute.