ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

CCR: Legea privind dobânzile penalizatoare nu are motivarea corectă şi avizul Consiliului Economic

25 Aprilie 2019   |   Mediafax

Sesizarea deputaţilor arată că legea creează o contradicţie în cuprinsul ordonanţei modificate.

 
 
CCR arată în motivarea deciziei de neconstituţionalitate a legii pentru completarea ordonanţei guvernului 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti nu are o motivare şi fundamentare economică, socială şi juridică şi nu a fost solicitat avizul CES.

Curtea Constituţională a admis, pe 13 martie, obiecţia de neconstituţionalitate a 83 de deputaţi PNL şi USR şi a constatat că Legea pentru completarea Ordonanţei Guvernului 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar este neconstituţională în ansamblul său.

Curtea constată că legea este neconstituţională, întrucât nu a fost realizată motivarea şi fundamentarea economică, socială şi juridică a soluţiilor adoptate şi nu a fost solicitat avizul Consiliului Economic şi Social (CES).


Sesizarea deputaţilor arată că legea creează o contradicţie în cuprinsul ordonanţei modificate.

"În acest sens, se susţine că plafonarea dobânzii anuale efective (denumită, în continuare, DAE) şi a dobânzii penalizatoare, în cadrul contractelor de credit acordate de instituţiile de credit sau de instituţiile financiare nebancare, nu constituia şi nu trebuie să constituie obiect de reglementare al Ordonanţei Guvernului nr.13/2011, care avea ca obiect iniţial plafonarea dobânzii curente (remuneratorii) în cazul contractelor de credit încheiate de profesionişti cu consumatorii. Astfel, actul normativ criticat intră în contradicţie cu art.9 din Ordonanţa Guvernului nr.13/2011, care prevede că dobânzile percepute sau plătite, precum şi modul de calcul al acestora se stabilesc prin reglementări specifice", arată motivarea publicată pe site-ul CCR.

Judecătorii Curţii constată că expunerea de motive alegii cuprinde două paragrafe, din a căror redactare nu rezultă cu claritate cerinţele care au reclamat intervenţia normativă.

"Chiar dacă se invocă o serie de insuficienţe ale reglementării în vigoare, nu se face nicio menţiune cu privire la soluţiile legislative propuse, principiile de bază şi finalitatea acestora. Tot astfel, nu se prezintă impactul socioeconomic şi nici impactul asupra sistemului juridic. Nu rezultă eventuale consultări care ar sta la baza propunerii legislative. Expunerea de motive apare astfel ca un început de instrument de motivare, în sensul că prezintă o serie de deficienţe ale legislaţiei în vigoare, fără a cuprinde, în continuare, menţiuni referitoare la propunerea de modificare a legii. De asemenea, în cadrul dezbaterilor parlamentare, Raportul comun al Comisiei economice, industrii şi servicii, al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din 20 februarie 2018 din Senat cuprinde o serie de amendamente admise şi, respectiv, respinse, fără a se prezenta motivarea în acest sens. Deşi pe parcursul procedurii legislative propunerea iniţială a fost modificată substanţial, aşa cum s-a arătat, nu a fost şi motivată, în mod corespunzător, cu privire la soluţiile legislative propuse şi adoptate", potrivit sursei citate.

Curtea mai notează că, în lipsa motivării, nu se poate cunoaşte raţiunea legiuitorului, "esenţială pentru înţelegerea, interpretarea şi aplicarea acesteia".

"Curtea reţine că lipsa motivării soluţiilor legislative este de natură să aducă atingere şi dispoziţiilor art.1 alin.(3) din Constituţie, care consacră statul de drept şi principiul dreptăţii, în sensul argumentelor anterior prezentate" arată sursa precizată.

Judecătorii CCR mai constată că iniţiatorii actului normativ de modificare a OG 13/2011 nu au solicitat avizul Consiliului Economic şi Social şi, deşi nu este obligatoriu, absenţa solicitării susţine neconstituţionalitatea legii.

"În aplicarea normelor constituţionale de referinţă, Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă impune, prin art.31 alin.(3), anterior citat, ca forma finală a instrumentelor de prezentare şi motivare a proiectelor de acte normative să facă referiri la avizul Consiliului Legislativ şi, după caz, al altor autorităţi avizatoare, precum Consiliul Economic şi Social. Desigur că, aşa cum se arată şi în punctul de vedere transmis de Camera Deputaţilor, nu este obligatorie şi obţinerea unui aviz, iar procedura legislativă nu poate fi obstrucţionată de pasivitatea autorităţilor avizatoare. Însă, în cauză, un astfel de aviz nu a fost solicitat. Ca urmare, având în vedere dispoziţiile constituţionale şi legale citate, absenţa solicitării avizului Consiliului Economic şi Social este de natură să susţină neconstituţionalitatea extrinsecă a legii, în raport de prevederile art.1 alin.(3) şi (5), coroborate cu cele ale art.141 din Constituţie", se mai arată în motivarea CCR.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 306 / 14342
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
PNSA și NNDKP, consultanți într-o finanțare de 324 mil. € acordată de un sindicat bancar grupului Ameropa. Ce echipe de avocați au lucrat în proiect
LafargeHolcim preia producătorul de prefabricate Somaco de la Oresa. Avocații PNSA au asistat fondul de investiții, Filip & Company a fost alături de cumpărător
CMS a asistat fondul de private equity Innova în preluarea unuia dintre cei mai puternici jucători români din piața de optică medicală. Vânzătorii, asistați de avocații PNSA | Ce echipe au lucrat în tranzacție
GDPR, după primul an | Intensificarea acțiunilor de conformare a generat un plus de activitate în domeniul consultanței juridice. Mădălina Constantin, Managing Counsel Dentons: Suntem abia la începutul provocărilor juridice ce țin de conformarea cu cerințele GDPR
Legal Tech: Bohâlțeanu & Asociații alege KeyVisionPRO
Confiscările la vamă ale sumelor ce depășesc 10.000 euro, sub lupa CJUE. Demersurile, inițiate de Țuca Zbârcea & Asociații
Mușat & Asociații obține, la ÎCCJ, soluții favorabile pentru SIF Transilvania în două litigii cu ASF. Colaborare cu avocații ”Schiau, Prescure, Teodorescu, Crișan” din Brașov
GDPR, după primul an | Suportul oferit de avocați va fi în continuare necesar. Silvia Sandu, Partener BSMP: Urmărim cu interes conturarea practicii relevante a instanțelor de judecată naționale și europene în contextul noii reglementări
MPR Partners | Maravela, Popescu & Roman intră în panelul regional al firmelor de avocați cu care lucrează Air France-KLM. Asistența pluridisciplinară acoperă arii de practică conexe activității companiilor aeriene
Avocații Țuca Zbârcea & Asociații au convins instanța să suspende sanțiunea ANPC dată Vodafone. Ce avocați au mai făcut parte din echipa condusă de Ștefan Damian (Deputy Managing Partner)
Manuela Guia, fost Partener Big 4, lansează o nouă casă de avocatură alături de Bianca Naghi și Octavian Adam. GNP Guia Naghi and Partners pornește la drum cu o echipă de avocați cu experiență
LegiTeam: Mușat & Asociații is looking to expand its Labour & Employee Benefits team in Bucharest
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...