Deschiderea procedurii de insolvență în contextul stării de urgență

În confruntarea cu pandemia de Sars-Cov-2, autoritățile naționale au luat rapid măsuri pentru a atenua impactul social și economic produs de răspândirea acestui virus. La data 16.03.2020 a fost decretată starea de urgență în România pe o perioadă de 30 de zile, iar măsurile adoptate prin Decretul nr. 195/2020 sunt de imediată aplicare și obligatorii. În cele ce urmează vom prezenta efectele măsurilor adoptate în domeniul justiției, cu precădere în ceea ce privește judecarea cererilor de deschidere a procedurii insolvenței.

“După cum bine știm, procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sunt reglementate prin Legea nr. 85/2014. Insolvența este definită ca fiind acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata creanțelor certe, lichide și exigibile, peste valoarea prag de 40.000 lei. Procedura insolvenței începe în baza unei cereri introduse la tribunal de către debitor, de către unul sau mai mulți creditori, ori de către persoanele sau instituțiile prevăzute expres de lege. Distingem așadar între cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de către debitor și cea formulată de către creditor.” afirmă Alina Tiocan, avocat Iordăchescu & Asociații.

Deschiderea procedurii insolvenței la cererea debitorului

Este de menționat că debitorul aflat în stare de insolvență are obligația de a se adresa instanței competente în termen de maximum 30 de zile de la apariția stării de insolvență cu o cerere pentru a fi supus dispozițiilor reglementate de Legea nr. 85/2014. Apreciem că obligația debitorului de a depune cererea de deschidere a procedurii insolvenței nu este suspendată pe perioada stării de urgență. În conformitate cu reglementările în vigoare, o astfel de cerere ar trebui să se judece de urgență, în termen de 10 zile, în cameră de consiliu, fără citarea părților.

Printre măsurile adoptate în domeniul justiției prin Decretul nr. 195/2020 regăsim și modalitatea de stabilire a cauzelor ce se judecă pe perioada stării de urgență. Potrivit art. 42 alin. (1) din Decret „(1) Pe durata stării de urgență, activitatea de judecată continuă în cauzele de urgență deosebită. Lista acestor cauze se stabilește de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru cauzele de competența acesteia și, respectiv, de colegiile de conducere ale curților de apel pentru cauzele de competența lor și pentru cauzele de competența instanțelor care funcționează în circumscripția lor teritorială, putând fi, după împrejurări, actualizată. Consiliul Superior al Magistraturii dă îndrumări, în vederea asigurării unei practici unitare, colegiilor de conducere ale instanțelor menționate cu privire la modul de stabilire a cauzelor care se judecă pe durata stării de urgență.”

Existând o practică neunitară la nivelul Colegiile de Conducere ale Curților de Apel, la data de 24.03.2020 Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat Hotărârea nr. 417 privind activitatea de judecată a instanțelor în materie nonpenală ce vizează judecarea în fond sau în căile de atac a cauzelor, în funcție de competența acestora, pe durata stării de urgență. Este de menționat că potrivit dispozițiilor din decret, Consiliul Superior al Magistraturii poate da doar îndrumări, iar această hotărâre pare a fi mai mult decât o îndrumare. Cu toate acestea, potrivit hotărârii, în materia insolvenței tribunalele judecă doar suspendarea provizorie a oricăror proceduri de executare silită a bunurilor debitorului. În lumina celor menționate mai sus, ar rezulta că soluționarea cererii de deschidere a procedurii insolvenței formulată de către debitor ar fi exclusă pe perioada stării de urgență.

Deși se află pe lista excluderii, apreciem că o astfel de cerere ar putea fi soluționată în temeiul alin. (2) al art. 1 conform căruia „Pe durata stării de urgență, instanțele pot soluționa în materie nonpenală și alte cauze, care potrivit legii, se judecă fără citarea părților.” După cum rezultă din dispozițiile art. 66 alin. (10) din Legea nr. 85/2014, cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de către debitor se judecă în cameră de consiliu, fără citarea părților.

Chiar dacă unul dintre scopurile acestei hotărâri a fost asigurarea unei practici unitare la nivelul Colegiilor de Conducere ale Curților de Apel, opinăm că acesta nu poate fi atins. Cu titlu exemplificativ, menționăm Hotărârea nr. 25 din data de 25.03.2020 pentru actualizarea Hotărârii nr. 24 din data de 19.03.2020 adoptată de Colegiul de Conducere al Curții de Apel Cluj. Prin această hotărâre s-a exclus soluționarea cererilor privind deschiderea procedurii de insolvență formulate de către debitori, ba mai mult, sunt excluse și cererile ce pot fi soluționate fără citarea părților. În mod similar, prin Hotărârea nr. 65/26.03.2020 s-a stabilit aceeași practică și la nivelul Colegiului de Conducere al Curții de Apel București. Se prevede în mod expres că pricinile care, potrivit legii, se judecă fără citarea părților, nu vor fi soluționate.

”În atare condiții, opinăm ar fi binevenită intervenția legiuitorului pentru a se dispune suspendarea prevederilor ce vizează obligația debitorului de a introducere o cerere pentru a fi supus dispozițiilor Legii nr. 85/2014, în termen de 30 de zile de la apariția stării de insolvență”, arată avocații firmei Iordăchescu & Asociații.

Deschiderea procedurii insolvenței la cererea creditorului

Cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de creditorul care deține împotriva debitorului o creanță certă, lichidă, exigibilă de mai mult de 60 de zile, peste valoarea-prag de 40.000 lei va urma calea unei proceduri contencioase judiciare. Cererea va fi comunicată debitorului, acesta putând contesta sau recunoaște starea de insolvență. Având un caracter contencios, pe perioada stării de urgență, o astfel de cerere nu va fi soluționată. Chiar dacă o astfel de cerere prezintă o urgență în soluționare, vom asista în perioada următoare la stabilirea unor termene lungi, putând ajunge chiar și la 6 luni.