ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Guvernul Orban va adopta astăzi rectificarea bugetară

28 Noiembrie 2019   |   MEDIAFAX

Ministerul Finanţelor Publice a publicat, marţi, proiectul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2019, care prevede pentru anul în curs un deficit bugetar estimat de 4,3% din Produsul Intern Brut.

 
 
Executivul va adopta, joi, în şedinţa care începe la ora 17.00, rectificarea bugetară, a anunţat ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Ion Ştefan. Pentru anul în curs deficitul bugetar e estimat la 4,3% din PIB, potrivit proiectului publicat pe site-ul Ministerului de Finanţe.

„Rectificarea bugetară este pe agenda Guvernului în şedinţa de mâine (joi - n.r.). Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei primeşte 1.763,7 milioane lei, iar această sumă va avea ca principală destinaţie Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL - n.r.), pentru care, în ultima perioadă, s-au înregistrat peste 2.500 de solicitări de transfer pentru lucrări sau servicii executate. Acestea vor fi onorate în ordinea cronologică a înregistrării lor, în conformitate cu reglementările în vigoare. Şi, aşa cum am mai declarat, fără conotaţii politice! Astfel, efectul economic imediat va fi reflectat în activitatea operatorilor economici şi a autorităţilor publice locale care implementează proiecte finanţate prin PNDL”, a scris Ion Ştefan, pe Facebook.


Ministerul Finanţelor Publice a publicat, marţi, proiectul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2019, care prevede pentru anul în curs un deficit bugetar estimat de 4,3% din Produsul Intern Brut.

De asemenea, conform proiectului, veniturile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 18.356,9 milioane lei, din care 10.488,2 milioane lei influenţe ale veniturilor din economia internă şi 7.868,7 milioane lei influenţe din venituri din fonduri externe nerambursabile.

Bugetele serviciilor secrete au fost majorate cu peste 25 de milioane de lei, cu excepţia Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS).

Bugetul Serviciului Român de Informaţii (SRI) are cea mai mare creştere, de 20,734 milioane lei, după ce la rectificarea din august insttituţia a mai primit o majorare de peste 396 de milioane de lei.

Serviciul de Informaţii Externe (SIE) primeşte un plus de 3,9 milioane lei, iar Serviciul de Pază şi Protecţie are un buget majorat cu 950.000 de lei.

Pe de altă parte, şase ministere pierd bani la rectificare, la care se adaugă Secretariatul General al Guvernului (SGG), în timp ce ministerele care câştigă sunt cinci.

Alocarea este făcută astfel:

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale: +3.982,3 milioane lei per sold astfel: majorarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat cu 1.975,9 milioane lei ca urmare a: -diminuării veniturilor curente ale sistemului public de pensii cu suma 1.423,6 milioane lei, datorată în principal încasărilor din contribuţia de asigurări sociale datorate de asiguraţi şi -majorării cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii cu suma de 552,3 milioane lei, în principal pentru asigurarea plăţii integrale a drepturilor de pensii pe luna decembrie; -suplimentarea fondurilor destinate plăţii drepturilor de asistenţă socială până la finele anului (pensii, alocaţii de stat pentru copii, indemnizaţii persoane cu handicap, indemnizaţii pentru persoanele aflate în concediu pentru creşterea copilului etc.).

Ministerul Sănătăţii: +2.898,9 milioane lei per sold, astfel: -suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate cu 3.125,2 milioane lei; -diminuarea cheltuielilor bugetare ca urmare a gradului de execuţie a cheltuielilor, precum şi a necesarul estimat a se plăti până la finele anului; s-au identificat economii în principal la cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă (-97,0 milioane lei), proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-73,5 milioane lei la propunerea ministerului), la alte transferuri (-27,8 milioane lei) şi cheltuieli de personal (-28 milioane lei).

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice: +1.763,7 milioane lei per sold. Se propune asigurarea suplimentară a 1.800 milioane lei pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală, precum şi pentru derularea proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă (+10 milioane lei) şi reduceri la alte naturi de cheltuieli în funcţie de gradul de execuţie şi de necesarul de finanţare până la finalul anului al anumitor proiecte/programe. Astfel, s-au identificat economii în principal la transferuri între unităţi ale administraţiei publice (-45,3 milioane lei) şi bunuri şi servicii (-1 milion lei);

Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale: +388,3 milioane lei, din care: -347 milioane lei Dobânzi, -129,7 milioane lei Subvenţii – Susţinerea exportului, a mediului de afaceri şi a tranzacţiilor internaţionale, +650 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, -50 milioane lei Plăţi în contul creditelor garantate şi/sau subîmprumutate, +15 milioane lei Contribuţia României la bugetul UE şi +250 milioane lei Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020.

Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat: +299,0 milioane lei per sold. Se propune asigurarea fondurilor necesare pentru derularea programelor de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv a Programului pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii START-UP NATION România (+300 milioane lei). S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-1 milion lei);

Ministerul Finanţelor Publice: +236,0 milioane lei per sold. Se propune asigurarea suplimentară a 279 milioane lei pentru plata sumelor din titlurile de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare. S-au identificat economii la proiecte cu finanţare externă nerambursabilă (-15 milioane lei la propunerea ministerului) şi la cheltuieli de capital (-28 milioane lei);

Care sunt ministerele care pierd bani

Ministerul Educaţiei Naţionale: -2.080,0 milioane lei, reprezentând în principal economii la proiecte cu finanţare externă nerambursabilă. Ministerul a propus reducerea sumelor alocate proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă. Totodată, pentru învăţământul universitar prin rectificare se propune majorarea veniturilor proprii şi a cheltuielilor din acestea cu suma de 129 milioane lei, pentru cheltuieli de personal şi pentru realizarea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile. Ministerul Afacerilor Interne: -1.187,8 milioane lei, per sold. Diminuarea propusă de către minister este în principal de la proiecte cu finanţare externă nerambursabilă avându-se în vedere gradul de execuţie a cheltuielilor, precum şi necesarul estimat a se plăti până la finele anului;

Ministerul Transporturilor: -1.084,2 milioane lei per sold. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere gradul de execuţie a cheltuielilor, precum şi necesarul estimat a se plăti până la finele anului. S-au identificat economii în principal la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-1.300 milioane lei la propunerea ministerului), transferuri către instituţii publice, pentru întreţinerea infrastructurii feroviare şi întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere (-200 milioane lei), proiectele de investiţii finanţate din fonduri rambursabile (-57,4 milioane lei), cheltuieli de personal (-1,0 milioane lei), dobânzi (-2,6 milioane lei) şi rambursări de credite (-5,0 milioane lei). S-au alocat fonduri pentru decontarea facilităţilor şi gratuităţilor de care beneficiază diferite categorii sociale (185,4 milioane lei) şi pentru finalizarea proiectelor ISPA;

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: -1.065,9 milioane lei. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuţia cheltuielilor pe anul 2019 raportată la prevederile bugetare anuale. S-au identificat economii în principal la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 - 2020 (- 950,0 milioane lei la propunerea ministerului), transferuri între unităţi ale administraţiei publice (-100,0 milioane lei), bunuri şi servicii (-15,0 milioane lei), cheltuieli de capital (-2,3 milioane lei) şi împrumuturi (-1 milion lei). S-au asigurat fonduri pentru cheltuielile de personal (2,46 milioane lei).

Ministerul Fondurilor Europene: -302,3 milioane lei, propunerea având în vedere gradul de execuţie a cheltuielilor, precum şi necesarul estimat a se plăti până la finele anului; s-au identificat economii în principal la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-302,5 milioane lei la propunerea ministerului), cheltuieli cu bunurile şi serviciile (-0,5 milioane lei) şi alte transferuri (-0,53 milioane lei). S-au asigurat sume pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti (+1,3 milioane lei).

Secretariatul General al Guvernului: -227,5 milioane lei, per sold, propunerea având în vedere gradul de execuţie a cheltuielilor, precum şi necesarul estimat a se plăti până la finele anului; s-au identificat economii, în principal, la rambursări de credite, la dobânzi, la cheltuieli cu bunurile şi serviciile, la alte transferuri, la subvenţii, la cheltuieli de capital şi la cheltuieli de personal. În acelaşi timp s-au majorat cu 28 milioane lei alocaţiile pentru susţinerea cultelor religioase.

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale: -110,9 milioane lei. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere gradul de execuţie, precum şi necesarul de finanţare până la finele anului 2019. S-au identificat economii în principal la active nefinanciare (-110,2 milioane lei) şi la cheltuieli de personal (-0,9 milioane lei). S-au asigurat fonduri pentru plata cotizaţiilor la organismele internaţionale (+0,2 milioane lei).
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 842 / 15608
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
League Tables of Legal Advisors MergerMarket - S1 2020 I Pandemia a evaporat o treime din piața de fuziuni și achiziții. China s-a recuperat rapid, SUA – cel mai puternic declin. Ce firme de avocați cu prezență locală s-au evidențiat în Top 20 global, european și în regiunea CEE
Avocații Leroy și Asociații prevăd o creștere a numărului de litigii în comerț și asigurări, solicitările fiind legate de întreruperea activității comerciale. Edgar Jakab, Head of Litigation: Pe lângă mandatele curente, așteptăm o extindere substanțială în perioada următoare și în transporturi și asigurări
Avocații Radu și Asociații SPRL, în colaborare cu EY România, obțin o nouă decizie importantă pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene privind dreptul nerezidenților de a obține rambursarea TVA
Legea mărcilor a fost modificată | Care vor fi efectele aplicării noilor norme și cum se va asigura securitatea juridică și protecția drepturilor conferite titularilor de mărcile înregistrate. Cele mai importante prevederi, explicate de echipa Simion & Baciu
LegiTeam: Mareș & Mareş recrutează avocat definitiv drept penal
Dr. Constantin BRÂNZAN, fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu peste 40 de ani de experiență în magistratură, se alătură echipei POPESCU & ASOCIAȚII
Cum a trecut prin perioada de lockdown un creator de produse Legal-Tech și ce tendințe a observat în rândul clienților-avocați. George Bărcun, SoftVenture: Singura schimbare pentru noi a fost lipsa prânzului comun și a conversațiilor aferente. Firmele de avocatură au avut o abordare foarte matură și profesionistă. În ultima lună am observat o revitalizare generală și mai mult optimism
Avocații Wolf Theiss estimează o creștere de cca. 20% pe segmentul litigiilor, anul acesta. Ligia-Cecilia Popescu, Partener: Mandate noi s-au concretizat în mai multe domenii. O sursă importantă de litigii și, în special, arbitraje, vor continua să fie proiectele de infrastructură mare, minerit, fiscal și achizițiile publice în domeniul industrial
Echipa MPR Partners | Maravela, Popescu & Asociații se extinde. Cristina Crețu, in-house cu o vastă experiență, și Mihaela Nyerges, avocat specializat în Energie și M&A, s-au alăturat firmei
În ciuda situației „speciale” în care s-a lucrat, avocații Reff & Asociații au fost implicați în toate tipurile de dispute de business. Date fiind viteza cu care s-au adoptat actele normative, precum și lipsa de claritate a acestora, clienții au fost foarte interesați de perspectiva litigioasă a acțiunilor pe care urmau să le întreprindă sau a consecințelor în cazul unei lipse de reacție
Suciu Popa câștigă pentru Hidroelectrica un litigiu care consolidează o creanță de peste 22,2 mil. RON
Cu ce firme internaționale s-au aliat casele locale de avocați și ce onorarii au cerut pentru IPO-ul Hidroelectrica. Stratulat Albulescu a câștigat selecția și gestionează juridic proiectul achiziției activelor CEZ
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...