Opinie concurentă a judecătorilor CCR, Stanciu și Tănăsescu: Parlamentul are o conduită arbitrară

Judecătorii Livia Stanciu și Simina Tănăsescu constată, în opinia concurentă la motivarea deciziei CCR de neconstituționalitate a modificărilor Codului de procedură penală, că Parlamentul are o „conduită vădit arbitrară”, care ignoră în mod constant recomandările Curții.

"Având în vedere argumentele prezentate, constatăm conduita vădit arbitrară a legiuitorului, care ignoră, în mod constant, normele regulamentare, recomandarea Curții Constituționale cuprinsă în Decizia nr.250 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.378 din 3 mai 2018, parag.48-49, potrivit căreia «parlamentarii, fie că provin din rândul majorității, fie că provin din cel al opoziției, trebuie să se abțină de la exercitarea abuzivă a drepturilor procedurale și să respecte o regulă de proporționalitate, de natură să asigure adoptarea deciziilor ca urmare a unei dezbateri publice prealabile», și, implicit, principiul exercitării cu bună-credință și în spirit de loialitate față de valorile constituționale a drepturilor procedurale parlamentare", arată judecătorii CCR Livia Stanciu și Simina Tănăsescu, în opinia concurentă a motivării CCR asupra neconstituționalității modificărilor la Codul de procedură penală.

Cei doi magistrați CCR notează că nu a existat o dezbatere reală asupra inițiativei legislative de modificare a Codului de Procedură Penală.

"Nerespectarea termenelor prevăzute în propriile regulamente de organizare și funcționare împiedică Parlamentul să-și exercite funcția de legiferare în mod efectiv, transformând actul decizional al votului într-o formalitate care lipsește de efecte juridice norma cuprinsă în art.69 din Constituție. Procesul legislativ desfășurat cu privire la legea supusă controlului de constituționalitate în prezenta cauză nu a presupus o dezbatere reală asupra inițiativei legislative, în sensul că nu a avut loc un schimb de idei cu privire la conținutul normativ al acesteia. Mai mult, în absența dezbaterilor, participarea membrilor Parlamentului la procesul legislativ a fost golită de conținut, reducându-se la votarea propunerii legislative în lipsa oricărei cunoașteri a conținutului acesteia, ceea ce este de neconceput într-un stat de drept", mai arată opinia concurentă a lui Stanciu și Tănăsescu.

Livia Stanciu și Simina Tănăsescu consideră, în contrast cu decizia majorității judecătorilor, că, sesizarea de neconstituționalitate privind dezbaterea proiectului de lege în termen de cinci zile încalcă Constituția.

"Sesizările de neconstituționalitate se impuneau a fi admise și în ceea ce privește critica de neconstituționalitate extrinsecă care a vizat faptul că, legea a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 69 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaților, fapt care aduce atingere prevederilor art.1 alin.(3) și alin.(5) din Constituţie, deoarece raportul Comisiei parlamentare speciale comune, elaborat în cadrul procedurii din faţa Camerei Deputaţilor, a fost difuzat deputaţilor în chiar ziua votului, aşadar, cu nerespectarea termenului de cel puţin 5 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative în plenul Camerei Deputaţilor, ceea ce determină neconstituționalitatea legii, în ansamblul său", potrivit sursei citate.

De asemenea, judecătorul CCR Daniel Morar susține, tot într-o opinie concurentă, la fel ca ceilalți doi magistrați amintiți mai sus, că termenul regulamentare nu a fost respectat.

„În ceea ce privește critica referitoare la nerespectarea termenului regulamentar referitor la difuzarea raportului întocmit de comisia parlamentară cu cel puțin 5 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea propunerii legislative în plenul Camerei Deputaţilor, legea fiind avizată de comisia specială, prin raportul din data de 24 aprilie 2019, şi, în aceeaşi zi, dezbătută şi aprobată în şedinţa Camerei Deputaţilor. zile în plenul Camerei Deputaților”, a arată Daniel Morar, în opinia concurentă la motivarea CCR.

Proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală se va reîntoarce în Parlament pentru ca prevederile actului normativ să fie puse în acord cu decizia Curții Constituționale.

Pe 29 iulie, Codul penal și Codul de procedură penală au fost declarate de CCR neconstituționale în ansamblul lor. Curtea transmite că în cazul Codului de procedură penală Parlamentul nu a respectat limitele procedurii de reexaminare. Sesizările de neconstituționalitate au fost formulate de PNL - USR și de președintele Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse de Parlament Codului Penal și Codului de Procedură Penală.