Preşedintele Iohannis cere reexaminarea unei legi care aduce modificări la sancţionarea comportamentelor de tip bullying

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, miercuri, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Şeful statului arată în cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, că actul normativ aduce Legii educaţiei nr. 1/2011 o serie de modificări şi completări cu privire la acordarea consilierii psihologice antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor din unităţile de învăţământ, precum şi la sancţionarea comportamentelor de tip bullying.

"Considerăm că prin modificările operate se restrânge domeniul de aplicare al legii asupra unor acţiuni, ceea ce contravine obiectivului acestei legi, respectiv acela de a creşte nivelul de siguranţă fizică şi psihică în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale", se arată în cererea de reexaminare.

Preşedintele Iohannis precizează că actul normativ redefineşte fenomenul de bullying ca fiind o formă de manifestare a violenţei şi care "constă într-un comportament abuziv, realizat în mod repetat şi cu intenţie al unei persoane sau al unui grup de persoane, care conduce la prejudicierea fizică şi/sau psihică a victimei/victimelor prin hărţuire verbală, ameninţări verbale sau non-verbale, agresiune fizică, lovire, persecuţie, intimidare sau alte metode de constrângere".

El indică faptul că, în prezent, bullying-ul este definit ca "acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale".

Şeful statului subliniază că prin noua prevedere nu se mai asigură o definire completă a noţiunii de bullying, fiind ignorate aspectele de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau de o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, care ar putea fi asociate bullying-ului.

Totodată, el arată că noua definiţie exclude din conceptul de bullying un fenomen din ce în ce mai răspândit între tineri, respectiv bullying-ul cibernetic.

De asemenea, preşedintele Iohannis semnalează că actualul cadru normativ de sancţionare şi definire a fenomenului de bullying este de dată recentă, fiind circumscris Legii nr. 221/2019 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, lege intrată în vigoare cu mai puţin de 6 luni în urmă, respectiv la data de 22 noiembrie 2019.

"Actualul mod de reglementare a acestui fenomen, căruia îi cad victime un număr din ce în ce mai mare de elevi, dar şi de cadre didactice, este rezultatul efortului unor specialişti din domeniul psihologiei şi din alte domenii ale ştiinţei şi este considerat de către aceştia o formulă cuprinzătoare şi acoperitoare. În acest sens, considerăm că modificarea acestei reglementări, care survine la un interval de timp atât de scurt de la intrarea sa în vigoare, ar putea fi de natură să submineze eforturile de creare a unei legislaţii stabile, predictibile şi coerente, atât de necesară într-un domeniu atât de complex, cum este cel al educaţiei. Din această perspectivă, apreciem că orice intervenţie legislativă referitoare la redefinirea fenomenului de bullying trebuie realizată astfel încât să nu afecteze stabilitatea şi predictibilitatea aplicării legislaţiei din materia educaţiei", se mai arată în cererea de reexaminare transmisă Parlamentului.