Proiect MJ: Se înăspresc pedepsele pentru infracţiuni contra persoanei; reguli noi la percheziţii şi liberare condiţionată
23 August 2019 AGERPRES
În cuprinsul art. 205 din Codul penal (Lipsirea de libertate în mod ilegal) a fost adăugată ca variantă agravată distinctă săvârşirea faptei prin răpire, situaţie în prezent cuprinsă în varianta tip a infracţiunii, de la alin. (1).
Ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a anunţat joi că Guvernul va da o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală pentru înăsprirea pedepselor în cazurile infracţiunilor grave şi foarte grave contra persoanei, se schimbă condiţiile de efectuare a percheziţiilor domiciliare, dar şi regulile de liberare condiţionată.
*** Propuneri de modificare a Codului penal - regimul liberării condiţionate (art. 99 şi 100 din Cp)
Potrivit notei de fundamentare a proiectului, "având în vedere faptul că liberarea condiţionată este o vocaţie şi nu un drept al unei persoane condamnate, iar reglementarea condiţiilor concrete în care se poate acorda acest beneficiu intră în marja de apreciere a legiuitorului infraconstituţional, dând curs solicitărilor constante din partea unor autorităţi publice, dar şi din partea societăţii civile, s-a operat în cadrul instituţiei liberării condiţionate, pe următoarele paliere:
*** Propuneri de modificare a Codului penal - regimul liberării condiţionate (art. 99 şi 100 din Cp)
Potrivit notei de fundamentare a proiectului, "având în vedere faptul că liberarea condiţionată este o vocaţie şi nu un drept al unei persoane condamnate, iar reglementarea condiţiilor concrete în care se poate acorda acest beneficiu intră în marja de apreciere a legiuitorului infraconstituţional, dând curs solicitărilor constante din partea unor autorităţi publice, dar şi din partea societăţii civile, s-a operat în cadrul instituţiei liberării condiţionate, pe următoarele paliere:
- modificarea părţii introductive, pentru accentuarea ideii că îndeplinirea condiţiilor pentru acordarea liberării condiţionate (atât în cazul detenţiunii pe viaţă, cât şi în cazul pedepsei închisorii) să fie cumulativă;
- creşterea limitei de vârstă în cazul variantei atenuate a liberării condiţionate de la 60 la 65 de ani, prin corelare cu prevederile art. 57 (Neaplicarea detenţiunii pe viaţă) şi art. 58 (Înlocuirea detenţiunii pe viaţă) din Codul penal;
- în cazul condamnării la pedeapsa detenţiunii pe viaţă, cuantumul pedepsei efectiv executate de către persoana condamnată înainte ca aceasta să dobândească dreptul de a solicita liberarea condiţionată a fost sporit de la 20 la 25 de ani. Solicitarea liberării condiţionate nu determină însă, în mod automat, acordarea acesteia;
- în cazul condamnării la pedeapsa închisorii, aplicate pentru o infracţiune al cărei maxim prevăzut de lege este închisoarea mai mare de 10 ani, cuantumul pedepsei efectiv executate de către persoana condamnată înainte ca aceasta să dobândească dreptul de a solicita liberarea condiţionată a fost majorat, prin impunerea unor fracţiuni mai mari de pedeapsă ce trebuie executate. Nici în acest caz, solicitarea liberării condiţionate nu determină automat acordarea acesteia".
*** Înăsprirea regimului sancţionator al infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal şi prevederea separată, ca variantă agravată, a faptei comise prin răpire
În cuprinsul art. 205 din Codul penal (Lipsirea de libertate în mod ilegal) a fost adăugată ca variantă agravată distinctă săvârşirea faptei prin răpire, situaţie în prezent cuprinsă în varianta tip a infracţiunii, de la alin. (1).
"Având în vedere faptul că răpirea presupune din start folosirea violenţei fizice sau psihice asupra victimei, inclusiv prin mutarea acesteia în mod forţat, ceea ce presupune în cele mai multe cazuri premeditare, curaj şi determinare deosebite din partea infractorului, s-a apreciat că se justifică o incriminare mai aspră a comiterii infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal în această modalitate", se spune în nota de fundamentare.
Astfel, se propune o sancţionare progresivă:
- pentru varianta standard, care nu presupune folosirea forţei ori a violenţei fizice sau psihice asupra victimei pentru a o deplasa în incinta în care va fi sechestrată, se păstrează vechiul regim sancţionator;
- pentru prima variantă agravată, care presupune răpirea ca modalitate de comitere, după cum s-a explicat mai sus, se propune sancţiunea închisorii de la 2 la 8 ani;
- pentru cea de a doua variantă agravată, şi anume actualul alin. (3), care presupune comiterea faptei de la alin. (1) sau (2) de către o persoană înarmată, asupra unui minor, punând în pericol sănătatea sau viaţa victimei, se propune sancţionarea prin sporirea limitelor de pedeapsă pentru fapta de referinţă. În plus, a fost constituită o nouă variantă agravată - săvârşirea faptei asupra unei persoane aflate în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa ori de a se apăra. Pe cale de consecinţă, se propune un alineat nou, alin. (6) al art. 205, care să asimileze lipsirii de libertate şi fapta comisă asupra unui copil cu vârsta de până la doi ani, în considerarea vulnerabilităţii sale specifice, datorate vârstei fragede.
*** Propuneri de modificare a Codului de procedură penală
"Întrucât în practică sunt situaţii în care este necesară obţinerea foarte rapidă a unui mandat de percheziţie - mai ales în cazul unei infracţiuni flagrante - care să permită efectuarea percheziţiei domiciliare, termenul de 24 de ore reglementat de forma de lege lata a art. 158 alin. (5) din Codul de procedură penală poate constitui în respectivele cazuri un impediment. Pe cale de consecinţă, se propune modificarea alin. (5) al art. 158 din Codul de procedură penală, acesta urmând a prevedea că 'cererea procurorului prin care se solicită încuviinţarea efectuării percheziţiei domiciliare se soluţionează de îndată", se arată în nota de fundamentare a proiectului prezentat de MJ.
Restul dispoziţiilor alin. (5) se menţin (respectiv faptul că soluţionarea cererii se face fără citarea părţilor şi faptul că participarea procurorului la soluţionarea cererii prin care se solicită încuviinţarea efectuării percheziţiei domiciliare este obligatorie).
De asemenea, în ceea ce priveşte intervalul orar în care se poate efectua percheziţia domiciliară pe baza unui mandat de percheziţie, se propune, la art. 159 din Codul de procedură penală, pentru un plus de claritate a reglementării, modificarea alin. (3) şi introducerea unui alineat nou - alin. (3 indice 1).
Astfel, faţă de soluţia de lege care conţine într-un singur alineat atât regula (efectuarea percheziţiei în intervalul orar 6,00 - 20,00), cât şi excepţia (efectuarea percheziţiei în cazul infracţiunii flagrante sau când percheziţia urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră), în forma propusă prin proiect reglementarea regulii se face prin alin. (3) - "Percheziţia domiciliară nu poate fi începută înainte de ora 6,00 sau după ora 20,00", excepţia urmând a fi cuprinsă în alin. (3 indice 1) - "Percheziţia poate fi efectuată şi în intervalul orar 20,00 - 6,00 în cazul infracţiunii flagrante sau când percheziţia urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră".
Corelativ intervenţiilor operate asupra art. 158, se propune o modificare a literei d) a alin. (7) al art. 158 - alineat care reglementează conţinutul încheierii instanţei (prin care s-a admis cererea procurorului de efectuare a percheziţiei domiciliare) şi, respectiv, al mandatului de percheziţie. Ca urmare a intervenţiei propuse, atât încheierea instanţei, cât şi mandatul de percheziţie vor cuprinde (alături de alte menţiuni prevăzute de lege): perioada pentru care s-a emis mandatul, care nu poate depăşi 15 zile; menţionarea faptului că, în ceea ce priveşte intervalul orar de efectuare a percheziţiei, aceasta se face oricând potrivit art. 159 alin. (3) şi (3 indice 1) Cpp.
Potrivit notei de fundamentare, analizând propunerile transmise de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a rezultat necesitatea de a interveni şi asupra art. 293 din Codul de procedură penală
- Constatarea infracţiunii flagrante.
Astfel, pentru a clarifica reglementarea aplicabilă procedurii de constatare a unei infracţiuni flagrante (reglementarea de lege lata fiind interpretată în mod diferit de organele judiciare) se propune completarea art. 293 cu un alineat nou, alin. (21), care, în acord cu prevederile art. 27 alin. (2) din Constituţie, să prevadă expres faptul că "în cadrul constatării infracţiunii flagrante se poate pătrunde într-o locuinţă sau în orice spaţiu delimitat în orice mod ce aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, pentru prinderea făptuitorului ori pentru a pune capăt activităţii infracţionale, precum şi pentru înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane".
Corelativ, se propune o intervenţie asupra alin. (2) al art. 61 din Codul de procedură penală - şi organelor prevăzute la art. 61 alin. (1) din Codul de procedură penală li se vor aplica prevederile art. 293 alin. (21) din Codul de procedură penală.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 4690 / 5654 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Mușat & Asociații asistă cu succes asocierea DOGUS în adjudecarea și semnarea contractului pentru cel mai mare proiect de infrastructură derulat în ultimii ani de o autoritate publică în București
Patru firme de avocați din România, evidențiate pentru activitatea în domeniul Competition ̸ Antitrust | NNDKP, CMS, TZA și D&B David și Baias au intrat în topul global al firmelor cu cea mai bună practică de concurență. Cine sunt avocații evidențiați de GCR 100 – 2026 și care au fost proiectele care au adus recunoaștere echipelor locale
Allianz-Ţiriac Asigurări preia compania de brokeraj din asigurări Campion Broker. Schoenherr, alături de cumpărător
NNDKP confirmă, prin practica de Litigii, că este prima opțiune pentru companiile care au nevoie de reprezentare în dosare cu miză de sute de milioane de euro, în instanțe și arbitraje la curți internaționale | De vorbă cu Emil Bivolaru (Partener Executiv) și Sorina Olaru (Partner) despre combinația dintre strategie, tehnologie și echipe capabile să ducă la capăt dosare complexe cu soluții favorabile, construite pe argumente solide, într-o piață a disputelor sofisticată
Filip & Company a asistat Global Vision Investment Fund S.A. în obținerea unei refinanțări pentru prima sa investiție în retail
Filip & Company operează în segmentul cel mai sofisticat al pieței de Capital Markets, acolo unde se proiectează emisiuni pentru stat, bănci sistemice, companii listate și emitenți antreprenoriali, toate sub presiunea unui calendar strâns și a unor standarde de conformare ridicate | De vorbă cu Olga Niță (Partener) despre direcția pieței, proiectele-reper ale anului, modul în care funcționează ”laboratorul de soluții” și mecanismele interne care permit echipei să finalizeze, la timp și în siguranță, tranzacții extrem de sofisticate
Filip & Company a asistat Grupul Banca Transilvania în finalizarea achiziției BRD SAFPP SA. Alina Stancu Bîrsan (partener) a coordonat echipa
ZRVP, desemnată din nou „Firma de Avocatură a Anului din România” la Lexology Index Awards 2025 | Dr. Cosmin Vasile (Managing Partner): Un premiu obținut doi ani la rând spune un lucru simplu: că echipa merge în direcția bună. O astfel de recunoaștere confirmă nivelul profesional atins și, în același timp, ne obligă să rămânem la fel de exigenți
Albota Law Firm își menține standardele ridicate în Real Estate cu o echipă alcătuită doar din avocați seniori, recunoscută constant în ghidurile internaționale. Practica are anvergură, ritm și disciplină, iar vizibilitatea internațională validează un mod de lucru orientat spre rezultat | De vorbă cu Oana Albota (Managing Partner) despre tendințele pieței, provocările perioadei modul în care lucrează echipa
Filip & Company a asistat Banca Transilvania în cea mai mare emisiune de obligațiuni AT1 din Europa Centrală și de Est | Echipa de proiect, coordonată de Alexandru Bîrsan (managing partner)
Balog & Stoica: Un nou jucător pe piața serviciilor juridice și o perspectivă contemporană asupra avocaturii
Lexology Index: Arbitration - 2026 | Arbitrajul românesc nu mai este doar „prezent” în clasamentele globale, ci începe să-și contureze, în mod coerent, un ecosistem. Patru avocați, printre care Cosmin Vasile (ZRVP), Crenguța Leaua (LDDP) și Luminița Popa (Popa Legal) formează nucleul de influență al practicii. ZRVP Și LDDP au cei mai mulți profesioniști în categoriile Thought Leaders și Future Leaders. România devine un „hub” credibil în arbitrajul regional
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





