Asociaţiile de magistraţi: Motivul de „tăiere” a pensiilor, anunţată de ministrul de Finanţe, nu are la bază nicio analiză

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) şi Asociaţia Procurorilor din România (APR) avertizează, vineri, că "tăierea" pensiilor magistraţilor anunţată de ministrul de Finanţe nu are la bază nicio analiză, precizând că pensiile sunt un drept al magistraţilor, nu un privilegiu.

"Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) şi Asociaţia Procurorilor din România (APR) reamintesc faptul că au avut în vedere, în mod constant, în acţiunile şi luările lor de poziţie publică, în dialogul cu celelalte puteri ale statului şi în propunerile/observaţiile pe care le-au făcut cu privire la modificările legislative, respectarea independenţei justiţiei, ca pilon al statului de drept, precum şi respectarea independenţei magistraţilor, ca garanţie a dreptului la un proces echitabil, în contextul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Prin urmare, AMR şi APR susţin demersurile îndreptăţite ale Consiliului Superior al Magistraturii, redate în comunicatul de presă de ieri, postat pe site-ul CSM, determinate de informaţiile apărute în spaţiul public privind propunerea Ministrului Finanţelor Publice de adoptare a unor măsuri legislative care ar duce la afectarea pensiilor magistraţilor", se arată într-un comunicat de presă al celor două asociaţii, remis vineri MEDIAFAX.

Magistraţii precizează că au observat, cu justificată îngrijorare, că se afirmă în spaţiul public, de către reprezentanţi ai executivului, iminenţa unor măsuri de „tăiere” a pensiilor magistraţilor.

"Motivul ce ni se oferă, şi anume cel al „secătuirii” bugetului statului, nu a fost însoţit de nicio analiză, de nicio cifră, de nicio prezentare concretă, de nicio comparaţie cu celelalte puteri, prin prisma condiţiilor în care se desfăşoară activitatea, responsabilităţilor, incompatibilităţilor, vulnerabilităţilor. Prin urmare, nu apare ca justificând, sub nicio formă, o astfel de măsură gravă, iremediabilă şi, incontestabil, profund vătămătoare, nu numai din perspectiva matematică a veniturilor, ci şi prin toate aspectele pe care le antrenează. Instituirea pensiilor magistraţilor, prin Legea nr. 92/1992 şi consolidarea lor prin Legea nr. 303/2004, a răspuns unei concepţii europene privind necesitatea asigurării independenţei financiare a magistraţilor. Aşadar, cuantumul pensiilor magistraţilor nu a fost şi nu este o „modă” cu inflexiuni locale sau un „cadou”, un privilegiu – cum foarte bine a subliniat CSM –, ci reprezintă un element necesar al respectării principiului independenţei acestora", potrivit sursei citate.

Potrivit AMR şi APR, includerea independenţei financiare în conceptul esenţial al independenţei justiţiei nu a fost o invenţie a asociaţiilor profesionale care s-au luptat pentru reglementarea pensiei magistraţilor în România, ani la rând, şi nici o excepţie materializată din bunăvoinţa legiuitorului român.

"Faptul că fostul CSM şi cel dinaintea lui au eşuat în programul de normare a muncii şi că acesta s-a aplicat prin încălcarea lui, în sensul că, în anul 2009 punctajul maxim a fost stabilit la 3.960, în 2010 a fost majorat la 5.060, dar în 2012-2013 existau instanţe la care punctajul pe complete şi/sau judecător era de peste 7.000 şi chiar de peste 10.000, reprezintă o realitate dramatică în care judecătorii şi-au desfăşurat activitatea ani şi ani, poate întreaga carieră. Situaţia a fost similară şi în cazul procurorilor, din perspectiva gradului de încărcătură, precum şi al faptului că procurorii şi judecătorii care instrumentează/soluţionează cauze penale trebuie să asigure efectiv permanenţa după orele de program, uneori şi în timpul nopţii, la sfârşit de săptămână şi în zilele de sărbătoare legală. Iar „asigurarea” permanenţei nu înseamnă un nume pe hârtie, ci prezenţa la parchet/instanţă, precum şi îndeplinirea, cu urgenţă a actelor procedurale/procesuale", se mai arată în comunicatul de presă remis de asociaţiile de magistraţi.

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) şi Asociaţia Procurorilor din România (APR) transmit că "cei ce ţin, în mod inexplicabil pentru noi, isonul informaţiilor din spaţiul public lansate de executiv, s-au trezit, se pare, doar acum, însă nu au găsit de cuviinţă să spună nimic atunci când s-au luat la rând, articol cu articol, din Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, la Comisia specială comună a Parlamentului".

"Şi nici când, prin strădania asociaţiilor profesionale prezente, s-a insistat pentru găsirea unor soluţii în cazul colegilor care se îmbolnăvesc în timpul şi din cauza muncii. În schimb, propun acum – oare vor ordonanţă de urgenţă?? – ca la calculul pensiei să conteze veniturile pe ultimii 3 ani. Adică mai drastic decât pentru orice altă categorie profesională, mai rău decât pentru grefieri în cazul cărora se iau în considerare veniturile pe ultimul an sau al altora pentru care se iau în calcul venituri pe 6 luni. Oricât ar dori unii, fie şi din interiorul sistemului, să puncteze pe stilul populist, este inadmisibil faptul că ignoră ceea ce a însemnat şi înseamnă, în realitate, să trăieşti cu toate interdicţiile şi incompatibilităţile cu duiumul (ştiţi că fostul CSM a stabilit cum că nici măcar preşedinţi de comitet de părinţi nu putem fi, ca să vedeţi până unde s-a mers cu ceea ce nu avem voie), ani la rând, şi să nu poţi avea nicio altă sursă de venit (Curtea Constituţională a accentuat această realitate, cu ocazia controlului de constituţionalitate asupra Legii nr. 303/2004), iar la pensie să ţi se spună, de către unii colegi, că nu ţi se cuvine cât este prevăzut de lege pentru că nu eşti în activitate! Este de asemenea inadmisibil, ca astfel de abordări să nesocotească deciziile Curţii Constituţionale prin care, făcând trimitere inclusiv la decizii europene, s-a statuat că eliminarea pensiilor de serviciu ale magistraţilor contravine principiului independenţei justiţiei. Şi, haideţi să fim serioşi, între reducere drastică şi eliminare este doar diferenţă de nuanţă", potrivit sursei citate.

AMR şi APR subliniază, în final, că, astfel cum s-a stabilit prin art. 8.1. din Statutul Universal al Judecătorilor, adoptat de Uniunea Internaţională a Magistraţilor în anul 1999 şi actualizat în anul 2017, judecătorii trebuie să primească o remuneraţie suficientă pentru a le asigura independenţa economică şi, prin aceasta, demnitatea, imparţialitatea şi independenţa.

"Remuneraţia judecătorilor nu trebuie să depindă de rezultatele muncii acestora ori de performanţele lor şi nu trebuie să fie redusă pe perioada activităţii. Aşadar, atât salariul, cât şi pensia ţin de demnitatea magistraţilor – judecători şi procurori", conchid asociaţiile de magistraţi.