Bloomberg: Directorul general al Băncii Mondiale, Kristalina Georgieva, favorită la preluarea postului de preşedinte al Comisiei Europene

Liderii UE analizează posibilitatea ca directorul general al Băncii Mondiale, Kristalina Georgieva, să fie următorul preşedintele Comisiei Europene, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Această funcţie este una dintre cele trei poziţii de top din instituţiile comunitare care devine vacantă în următoarele luni, alături de preşedinţia Consiliului European şi a Băncii Centrale Europene (BCE).

În timp ce guvernele sunt angajate în negocieri intense pentru aceste poziţii, liderii au discutat potenţialele nominalizări săptămâna trecută la Sibiu, în cadrul summitului consacrat viitorului post-Brexit al UE, iar Kristalina Georgieva, din Bulgaria, a fost desemnată ca unul dintre principalii competitori la preşedinţia Comisiei Europene, susţin sursele. Liderii europeni ar urma să-şi prezinte lista scurtă de opţiuni la un alt summit, care va avea loc în 28 mai la Bruxelles, după alegerile de săptămâna viitoare pentru Parlamentul European.

Kristalina Georgieva a ocupat în trecut funcţia de vicepreşedinte al Comisiei Europene şi în perioada 2014 - 2016 a fost comisar pentru buget, supervizând prima reducere a bugetului multianual al UE.

Ea a lucrat pentru prima dată în 1993 pentru Banca Mondială şi din 2017 este director general al instituţiei financiare mondiale. Un purtător de cuvânt al Băncii Mondiale a precizat că instituţia nu comentează asupra speculaţiilor privind angajaţii săi.

Ca şi actualul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Kristalina Georgieva este membru al alianţei de centru-dreapta, care se estimează că va obţine cele mai multe mandate în Parlamentul European, ceea ce ar sprijini candidatura sa pentru a conduce executivul comunitar.

De asemenea, multe guverne din UE cred că e rândul ca o femeie să deţină pentru prima dată una din poziţiile cheie şi fac presiuni să fie desemnată o reprezentantă din Europa de Est, susţin sursele.

Numirea sa ar oferi Franţei şi Germaniei, cele mai puternice economii ale UE, oportunitatea de a deţine cel puţin una dintre celelalte două poziţii de top din instituţiile comunitare.