ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Avocatul joacă unul dintre cele mai importante roluri pentru păstrarea echilibrului în democrație, însă profesia a cunoscut o pierdere constantă a prestanței în raport cu rolul său în societate și în statul de drept | Octavian Popescu: Cred că toți cei implicați în conducerea profesiei trebuie să promoveze politici care să aibă aptitudinea de a crea și menține independența acestei profesii. Scopul comun este dezvoltarea avocaturii și menținerea statutului de elită intelectuală

20 Septembrie 2023   |   Bogdan Alexandru

Implicat permanent „trup și suflet în tot și în orice”, Octavian Popescu este tipul profesionistului căruia îi place să joace la „firul ierbii” și nu intenționează să se închidă într-un turn din care să privească evoluția.

 
 
Unul dintre primele barometre ale dezvoltării și sănătății sectorului privat, care reprezintă adevăratul motor al economiei, este mediul avocațial, în condițiile în care nicio investiție nu se realizează fără un serviciu juridic consistent.”De aceea cred că e necesar un efort de a înțelege că susținerea prin politici corecte a mediului privat este prioritară pentru dezvoltarea României și inclusiv a sectorului avocațial”, a declarat Octavian Popescu, coordonatorul firmei Popescu & Asociații, într-un interviu acordat BizLawyer.

El spune că profesia are un echilibru intrinsec prin care își autoreglează direcția, iar acest echilibru trebuie menținut.”Este important de înțeles că, dacă avocatul mai are posibilitatea să greșească în abordare, avocatura nu are acest lux. La nivel de structuri profesionale nu pot fi permise bâlbâieli pentru că lasă urme în relațiile interprofesionale, în cele de autoritate, în rândul profesiei, dar și în multe alte locuri”, a nuanțat Octavian Popescu. El a fost membru în Consiliul Baroului București în perioada 2015-2019 și își dorește să obțină un nou mandat acum. În opinia sa, conectarea la viața profesiei este esențială pentru fiecare avocat. ”Am fost mereu preocupat de parcursul, evoluția și bunul mers al profesiei, motiv pentru care mi-am și dedicat cât am putut din timp acestui lucru, fie la nivel de Barou, fie la nivel de UNBR, de INPPA, de organizații interprofesioanle și multe altele”, a menționat avocatul.


Implicat permanent „trup și suflet în tot și în orice”, Octavian Popescu este tipul profesionistului căruia îi place să joace la „firul ierbii” și nu intenționează să se închidă într-un turn din care să privească evoluția. ”Niciodată în carieră nu m-am dat înapoi de la niciun proiect pe motiv că ar fi fost prea mare, prea greu, prea complicat... Sunt incurabil în această direcție”, spune interlocutorul BizLawyer. Iar una dintre trăsăturile importante de leadership, pe care le promovează în cadrul firmei,  este aceea ”de a fi alături de echipă și a inspira prin ceea ce faci și nu doar prin ceea ce spui”.

În opinia sa, corpul profesional al avocaților din București are nevoie de reprezentanți reali, care au aptitudinea de a performa în reprezentarea profesiei, iar nu de tendințe sindicale, clientelare unor interese personale. Iar modernizarea profesiei se poate realiza fără sincope doar prin reprezentanți adecvați, al căror background profesional spune ceva și despre ei înșiși și despre ce pot face pentru profesie.
Pe parcursul timpului, a amintit Octavian Popescu, au apărut multe persoane care și-au afirmat intenția de a face parte din structurile reprezentantive ale profesiei de avocat, ”însă pare cumva că li se stinge entuziasmul după alegeri, sau că entuziasmul acestora are o frecvență setată o dată la 4 ani. Nu am înțeles niciodată motivul pentru care se întâmplă acest lucru în condițiile în care neperformanța lor afectează întreaga profesie și deci, și pe ei înșiși”, a subliniat avocatul.

Avocatura este o profesie foarte solicitantă și consumă foarte multe resurse. Dacă nu ești pregătit să dai tot ceea ce este nevoie pentru a face lucrurile serios, „tentația mediocrității” te așteaptă cu brațele deschise.
”Personal am fost întotdeauna caracterizat de o puternică ambiție și dorință de a face lucrurile bine ca avocat și cu aceeași pasiune m-am ocupat de toate proiectele profesiei în care am fost implicat. Sunt încă multe lucruri de făcut în cadrul Baroului București, iar un nou mandat îmi va da posibilitatea să continui și să inițiez multe proiecte din cele care se pot face. Am menționat constant în ultima perioadă de timp că Baroul București nu își poate valorifica la maxim poziția de lider zonal dacă nu se preocupă continuu de Independența profesiei de avocat, Transparența decizională și lucrativă a Baroului București, Eficientizarea administrativ operațională a activității Consiliului Baroului București, Dezvoltarea Resortului IT, Creșterea și dezvoltarea relațiilor internaționale, Regândirea cuantumului și a sistemului de taxe aferente profesiei de avocat, Comunicarea cu corpul profesional al avocaților, dar și cu viitorii avocați, Pregătirea profesională inițială și continuă a avocaților, dar și multe altele”, a sublinit avocatul intervievat de BizLawyer.

Totul despre valorile personale, motivație, rezultatele obținute, business-ul avocațial și presiunea pe onorarii, dar și despre chestiunile sensibile cu care se confruntă astazi avocații sau prioritățile celor care conduc destinele acestei profesii, în interviul acordat de Octavian Popescu publicației noastre.

  * * * *




BizLawyer: Domnule Popescu, sunteți unul dintre avocații celui de-al doilea val, al talentelor care s-au ridicat și impus după înființarea primelor case de avocatură locale, ale căror fondatori sunt în pragul retragerii. Ați impus un brand în avocatura locală, ați format avocați și echipe, ați intrat pe radarul ghidurilor juridice internaționale și ați primit recunoașterea acestora. Ce v-a motivat în acest parcurs excepțional? De unde energia și știința de face lucrurile ca la carte?

Octavian Popescu: Grea întrebare și mai greu răspunsul ! Orice aș spune mă obligă și deci mă face să mă gândesc de două ori înainte. Pe fond, însă, adevărul este foarte simplu: am fost înconjurat întotdeauna de oameni extraordinari care fie mi-au coordonat pașii corect, fie mi-au dat posibilitatea să îi ghidez eu pe ai lor. Acest lucru te motivează absolut. Nimic nu este mai motivant decât să vezi oameni care au încredere în tine. Asta doar dacă privești lucrurile cu responsabilitate.
Sunt o persoana cu un drive destul de puternic și în general obstacolele mă ambiționează și mai mult. Aceasta nu este neaparat o calitate, ci chiar mai mult un defect, mai ales pentru cei din jurul meu, deoarece este dificil câteodată să permanentizezi ritmul accelerat pe care îl impun.
Acum în ceea ce privește știinta de a face lucrurile ca la carte cred că există un singur răspuns corect, sau cel puțin eu cunosc doar un singur răspuns corect: SERIOZITATE! Nu există vreo știință în a fi serios. A fi serios în ceea ce faci este întotdeauna și suficient și necesar pentru a ajunge oriunde trebuie și, corelativ, a atinge cele mai înalte rezultate. Seriozitatea nu înseamnă să nu ai simțul umorului, înseamnă să ai însă simțul datoriei de a face treabă bună unde te duci. Să îți pese de culorile în care te desenează parcursul tău profesional.
De aici se trage și energia de care vorbiți și tot de aici se poate deduce și traiectoria amintită.
Simt că echipa care m-a înconjurat permanent a reprezentat vectorul motivant, furnizorul permanent de energie și competență și, mai ales, sursa inepuizabilă de ambiție. Dacă este să mulțumesc cuiva pentru asta, categoric ei sunt primii de pe listă.
În plan secund nu mai puțin adevărat este că Baroul București îți conferă posibilitatea de a te situa întotdeauna printre cei mai buni și atunci, cu o echipă motivantă alături, totul vine aproape de la sine.

Care ar fi setul de valori profesionale pe care le-ați respectat cu strictețe în carieră și ce greutate îi dați cuvântului ”etică” în business-ul avocațial?

Eu nu accept ideea existenței profesiei de avocat fără un standard etic absolut. În lipsa eticii nu vorbim de avocat, vorbim de orice altceva. De altfel, persoanele pe care le-am avut ca model pe parcursul dezvoltării mele profesionale nu au ezitat niciodată să îmi confirme acest lucru.
Cred cu tărie în noțiunea de SERIOZITATE, concept care stă la baza oricărui succes. Lipsa seriozității nu poate fi înlocuită sau surclasată de nicio altă calitate, valoare sau orice alt cumul de calități.
Apoi, INTEGRITATEA este cea care ne definește ca indivizi și ca avocați. Ne aflăm într-o „perioadă în continuă mișcare, în care setul de valori se schimbă mai repede ca procesul de internalizare a valorii înseși, unde setea de profit și vizibilitate sunt pe primul plan”, motiv pentru care, noi, ca avocați, trebuie să păstrăm ETICA și INTEGRITATEA profesiei de avocat la standarde neclintite.
Responsabilitatea față de business-ul partenerilor tăi este un element-cheie de care noi ținem cont de fiecare dată.
Mai există și o a treia valoare cheie în tot: DETERMINAREA sau drive-ul cum i se mai spune în prezent. Determinarea conturează parcursul rectiliniu către rezultat, oricum și oriunde l-ai căuta.

Uitându-vă înapoi, considerați tinerețea un atu, sau o povară, atunci când îți propui să faci lucruri mari? Cantitatea este importantă – mă refer la număr de proiecte asumate, avocați în echipă samd – sau primează calitatea atunci când vrei să setezi corect direcția unei firme de avocați?

Pentru mine tinerețea nu a fost niciodată o povară, a fost însă un factor esențial de ambiție, pentru a putea surclasa eventual așteptarile mai mici cauzate de vârstă. Mi-a plăcut întotdeauna să surprind plăcut persoanele din jurul meu cu lucruri mari și frumoase. Niciodată în carieră nu m-am dat înapoi de la niciun proiect pe motiv că ar fi fost prea mare, prea greu, prea complicat, etc. Sunt incurabil în această direcție.
Există și un revers al medaliei însă: această abordare te pune sa „joci” totul pe o singură carte, cea a competenței și a reușitei. Șansa nu te asteaptă de două ori. Dacă te împiedici la o singură treaptă vei cădea de pe scară, motiv pentru care nu există loc de eroare.
Cantitatea proiectelor este cea care dă anvergura, fără proiecte multe, mari, importante și spectaculoase este greu de crezut că vei crește ca echipă. În același timp, este greu de crezut că într-o echipă mică poți ajunge să gestionezi o cantitate relevantă de proiecte care te pot pune pe harta jucătorilor relevanți în profesie. Dar niciuna dintre aceste dimensiuni nu are valoare dacă nu sunt potențate de calitate. Calitatea este cea care te pune în valoare, care face diferența și în final care naște întrebarea pusă de Dvs. În lipsa calității numărăm doar cifre fără valoare profesională, chiar dacă pe alocuri pot aduce satisfacție financiară.

Dar dincolo de satisfacțiile financiare, care probabil ca nu mai sunt atât de importante după o carieră de succes, aveți încă emoții generate de anumite proiecte, mulțumiri profesionale, pariuri câștigate? Vă mai puteți implica ”trup și suflet” în proiectele esențiale, sau delegați responsabilitățile și doar priviți de sus evoluția acestor proiecte?

Fac o mențiune încă de la început: nu sunt și nu mă aflu la momentul în care pot spune că sunt „după o carieră de succes”. Am în față cel puțin cât am lăsat în spate în profesia de avocat și, cu toată lipsa de modestie, sper că succesul încă nu l-am atins și va să vină din ce în ce mai mult. Sunt generații întregi de avocați de care vorbeați la începutul interviului care pot răspunde mult mai bine la această întrebare care se află într-adevăr la finalul unor cariere de succes. Eu încă nu sunt acolo.
Dar da, sunt implicat permanent „trup și suflet” în tot și în orice. Îmi place să joc la „firul ierbii” și nu vreau să mă închid într-un turn din care să privesc evoluția. Cel puțin acum, după 20 de ani de avocatură, cred că este prea devreme. De altfel, cred că aceasta este și una dintre trăsăturile importante de leadership pe care le promovez în cadrul firmei, aceea de a fi alături de echipă și a inspira prin ceea ce faci și nu doar prin ceea ce spui. Aceasta nu înseamnă însă că nu se deleagă și responsabilități. Singur nu poți face totul și, cu cât trece timpul, experiența trebuie folosită cât mai eficient. Însă răspunsul rămane același: sunt implicat personal în multe proiecte și vreau să rămân așa în continuare.

Aș vrea să ne focusăm și asupra business-ului avocațial. Cum simțiți economia după acești ani de crize combinate, cum se resimt clienții și cum o mai duc firmele de avocați? Mă refer la piață, în general... Cât de mare este tensiunea din business, care sunt efectele în activitatea avocaților, dar și în economie și societate, ale acestor ani de neliniști, prudență, mers înainte cu piciorul pe frână? Cum se vede anul 2023, acum, că am trecut de jumătate?

Ne apropiem chiar de finalul anului 2023. Cum luna decembrie este de bilanțuri, iar luna septembrie este deja la jumătate, mai avem doar două luni pline de activitate. Deci pentru 2023 nu mai sunt previziuni, ci certitudini despre cum a fost. Și în acest context spun că, deși a fost un an complicat pe alocuri pentru mediul de business, pentru mediul avocațial l-am perceput destul de bun, cel puțin pentru noi a fost în creștere.
Businessul avocațial este 100% adaptabil după mediul de business în general. De exemplu, dacă piața energiei regenerabile a cerut specialiști în această direcție, piața avocațială i-a dat imediat, dacă a fost nevoie de extinderea serviciilor în zona de conformitate și criminalitate economico-financiară, evident că societățile de avocați s-au adaptat. Nu văd o problemă în această direcție.
Cred însă că aceste crize combinate au pus o presiune suplimentară pe onorarii, aspect care pe termen mediu și lung, dacă nu se redresează, se va putea reflecta și într-o calitate mai redusă a serviciilor prestate.

Cât de mare mai este, în aceste vremuri, presiunea pe onorarii ? Sunt tot mai multe firme mici, din spin-off-uri, cu avocați buni, care lucreaza la tarife mici. Iar avocații din firmele mari recunosc că, de multe ori, clienții cer discount-uri semnificative, iar casele de avocatură acceptă, de regulă, pentru a nu-i pierde. Simțiți această presiune, provoacă această tendință neliniște în piața avocaturii ?

Cum spuneam, presiunea pe onorarii a crescut însă nu doar din motivele expuse sau ale spin-off-urilor. Este cert însă că piața avocațială din România nu a păstrat același ritm de creștere cu alte zone, în sensul în care dacă în Nordul sau Vestul Europei onorariile aproape s-au dublat în ultimii câțiva ani, în România nu s-a prea întâmplat acest lucru. Onorariile sunt ca valoare oarecum unde erau și în urmă cu mai mulți ani, chiar dacă exprimate în EUR, însă nu au avut același ritm de creștere.
Acest fapt cred că trebuie privit însă și pozitiv cel puțin dintr-o perspectivă: presiunea pe onorarii generează pe termen scurt o presiune pe calitate, iar în final beneficiarul final este câștigat. Problemele apar dacă se permanentizează o astfel de presiune.

Firmele de avocați de talie mare ar trebui să își pună toate întrebările de bază pe care și le pune un jucător din economie care urmărește un traseu ascendent: ”Unde suntem astăzi? Care sunt punctele noastre forte, punctele slabe, oportunitățile și amenințările? Unde vrem să fim în 12 luni și în următorii cinci ani?” Faceți astfel de analize? Când și cum ați făcut ultima dată acest exercițiu? Și care au fost concluziile?

Dacă nu faci astfel de analize vei dispărea de la sine într-un termen scurt. Nu poți merge haotic prin viața profesională. De fapt nu poți merge haotic niciunde. E ca și cum atunci când te-ai urca la volan, nu ai ști unde mergi sau nu ai pune mana pe volan, dar ai călca accelerația.
Noi facem astfel de analize semestrial, iar cel puțin o dată pe an, la adunarea de bilanț, facem evaluări foarte aplicate pe trecut, prezent și perspectivele de viitor. Nici nu îmi pot imagina activitatea într-o altfel de paradigmă. Sunt o persoană destul de ordonată în planuri și îmi place să urmăresc parcursul concret pentru atingerea unor obiective prestabilite.
Orice firmă serioasă, indiferent de domeniu, face astfel de analize periodic. Altfel firma nu are nici viitor, nici prezent. Are doar un parcurs în derivă, concept cu care eu nu rezonez nici ca persoană, nici ca avocat și nici ca reprezentant al firmei în care îmi desfășor activitatea.

Există două tipuri de abordare: pe de-o parte, sunt acei coordonatori care spun că firma a funcționat și a generat constant clienți noi și venituri, deci nu e nevoie de un plan de creștere și, pe de alta, cei care au nevoie de repere, de control, de indici măsurabili ce pot fi corectați. Sunteți printre aceia care vor să știe foarte precis direcția spre care se îndreaptă firma și își fac planuri strategice, sau printre cei care preferă să rămână ”flexibili și atenți la oportunități”, fără niciun plan ce trebuie urmărit?

Nu vreau să par polemic, însă nu cunosc niciun lider de firmă de avocatură serioasă care să stea relaxat și să aștepte menținerea în piață sau creșterea firmei din inerție, fără planuri concrete de creștere și dezvoltare.
Orice business serios are planificat fiecare pas pe o perioadă clară estimată în timp. A nu se confunda acest lucru cu lipsa de adaptabilitate. Într-adevăr, viața economică presupune de multe ori să adaptezi planurile la realitatea din teren. Aici cred că apare diferența în evoluția fiecărei firme: cine se poate adapta mai bine și mai repede.
Este cert că nu poți fi rigid, fiind necesar să fii și să rămâi permanent ”flexibil și atent la oportunități”, însă acest lucru nu înseamnă să alergi fără direcție. De cele mai multe ori, a merge, fără a fi necesar să alergi, dar în direcția corectă, îți dă avantaje de neegalat în parcurs față de competitori.

În opinia dumneavoastră, de unde ar trebui să vină echilibrul acestei perioade complicate? Încotro ar trebui să ne uităm, ce ar trebui să facem?

Greu de spus, în condițiile în care, de exemplu, situația geopolitică de la granița NATO și a României face ca orice perspectivă să fie incertă în viitorul apropiat. În plan profesional însă, cred că România trebuie să investească foarte multă energie în zona de business, deoarece sectorul privat reprezintă adevaratul motor al economiei.
Unul dintre primele barometre ale dezvoltării și sănătății acestui sector economic este mediul avocațial, în condițiile în care nicio investiție nu se realizează fără un serviciu juridic consistent. De aceea cred că e necesar un efort de a înțelege că susținerea prin politici corecte a mediului privat este prioritară pentru dezvoltarea României și inclusiv a sectorului avocațial.

Aveți o traiectorie profesională de invidiat și ați devenit unul dintre reperele profesionalismului în această profesie. Ne puteți spune, în câteva fraze, cum se vede avocatura privită de sus, de la vârf? Mă refer la profesie, pe de-o parte, și la piața serviciilor avocațiale, pe de alta…

Nu știu cum se vede avocatura de sus. Mă aflu în mijlocul ei în fiecare zi, sunt implicat în profesie la nivel operațional, ca litigant, ca arbitru, ca membru într-o firmă, ca orice alt avocat care își iubește profesia și o exercită cu plăcere.
Avocatura este o profesie foarte solicitantă și consumă foarte multe resurse. Dacă nu ești pregătit să dai tot ceea ce este nevoie pentru a face lucrurile serios, „tentația mediocrității” te așteaptă cu brațele deschise.
Avocatura te învață să fii într-o competiție permanentă cu tine însuți. Niciodată azi nu trebuie să fii mulțumit cu standardul de ieri, pentru că mâine vei fi obsolete. Așa funcționează lucrurile dacă vrei performanță.

Care ar fi chestiunile sensibile cu care se confruntă astazi avocații? Și care ar trebui să fie prioritățile celor care conduc destinele acestei profesii?

Sunt multe aspecte de discutat aici. Depinde de unde te uiți și către ce îți îndrepți privirea. La nivel individual, cred că avocații se confruntă cu numeroase probleme în activitatea lor, fiind greu de rezumat în câteva fraze. Putem discuta de relația pe care instanțele o au cu avocații, de presiunea fiscală la care sunt supuși, de lipsa mijloacelor operaționale de a interacționa cu toate autoritățile de pe poziții de egalitate, de eforturile de a integra incertitudinea și lipsa de uniformitate în reglementare etc.
De exemplu, recent am constatat din nou cu toții că profesia de avocat trebuie să reacționeze pentru a încerca să-și prezerve independența fiscală în fața iminenței unor măsuri legislative profund nesănătoase, care au aptitudinea de a afecta în mod direct independența avocatului și rolul lui în societate și în condițiile în care acesta joacă unul dintre cele mai importante roluri printre profesioniști pentru păstrarea echilibrului în democrație.
La nivel colectiv însă, avocatura a cunoscut o pierdere constantă a prestanței în raport cu rolul ei în societate și în statul de drept. Acest lucru trebuie corijat absolut și cât mai rapid, de fiecare dintre noi individual, dar și de forurile profesioanle în care suntem membri.
Baroul București, de exemplu, ar trebui să fie un veritabil vector pentru întreaga profesie de avocat din România în condițiile în care aproximativ 50% dintre avocații din țară sunt înscriși și activează în București.
Dacă este importantă la nivel individual, independența profesiei de avocat este și mai importantă la nivel colectiv, standard care nu este un dat imuabil în timp și spațiu, ci trebuie menținut și construit permanent pentru a rămâne în picioare. Din acest motiv cred că toți cei care sunt implicați în conducerea profesiei trebuie să promoveze politici profesionale care să aibă aptitudinea de a crea și menține independența profesiei de avocat (fie că vorbim de sistemul de pensii, de sistemul de fiscalizare, de taxare etc), politici care nu sunt politice, ci operaționale.
La fel de importantă în dialog este și necesitatea de a fi promovate premisele pentru menținerea și, unde este cazul, redobândirea unor raporturi corecte de interacțiune și conlucrare profesională cu celelalte profesii juridice, având în vedere că prestanța profesiei de avocat a fost măcinată în ultimii ani de diverse structuri judiciare într-un mod nepermis.
Nu trebuie să ascundem și să ne rușinăm de asaltul conjugat pe care l-am simțit propagat asupra instituției apărării în multe dintre situațiile prezentate public din ultimii ani. Încercarea de diminuare a rolului avocatului în sistemul social și de justiție a reprezentat un veritabil atentat la fundamentul statului de drept, ai cărui piloni de bază sunt doar judecătorul și avocatul și niciun altul. Niciodată lipsa de reacție nu s-a simțit mai pregnant decât atunci când s-a constatat necesitatea de apărare a apărării.
Personal nu am nicio rezervă în a fi implicat activ în toate cele de mai sus, în limitele în care m-am aflat pe parcursul timpului în zona exercitării politicilor profesionale.



O
piniile unor profesioniști care ocupă poziții de top în departamentele juridice ale unor companii importante, pe platforma www.in-houselegal.ro. Urmărește temele dezvoltate de avocați sau membri ai comunității In-houseLegal și propune subiecte.



În ultima vreme se vorbește tot mai mult despre inteligența artificială, care va face munca avocaților juniori. Credeți în această teorie? Va pregătiți pentru acest impact al tehnologiei în profesie?

A te opune inteligenței artificiale astăzi ar echivala cu opoziția din perioada revoluției industriale la mecanizarea activității lucrative. Deci refuzul acceptării  este un nonsens în viziunea mea, care nu trebuie dezbătut foarte mult. Important este să înțelegem cum să integrăm inteligența artificială în activitatea profesioanală și să nu ne fie teamă că vom fi înlocuiți.
Societatea evoluează și, pe cale de consecință, și profesia de avocat. Inteligența artificială reprezintă o altă etapă în această evoluție care trebuie integrată corespunzator. Nu există reticență mai mare a individului decât cea la schimbare. Nici în profesia de avocat nu poate fi diferit.
Nu întrevăd un risc de înlocuire a avocaților juniori, ci eventual de a-i face să devină mai eficienți. Dar nu doar pe ei. Și eu, la rândul meu, îmi doresc să fiu mai eficient cu ajutorul tehnologiei.
Subiectul inteligenței artificiale mi se pare mult exagerat în ultima perioadă, mai ales de la apariția platformei chatGPT. Să ne amintim de modalitatea în care ne exercitam profesia acum 10 sau 20 de ani, când telefonul era doar pentru vorbit și nu exista smartphone. Unde, de exemplu, accesul la legislație în sala de judecată îl făceai doar cu codul pe care îl aveai în servietă, iar nu prin accesul instantaneu la orice reglementare legală cu un simplu telefon și un cont la o platformă legislativă, cum este astăzi.
Eu, de exemplu, sunt mai tradiționalist și încă mă duc în sala de ședință cu dosarul fizic și notițele pe care mi le fac personal, scrise de mână. Cu toate acestea, noi avem toată informația și dosarele cu care lucrăm în format digital, în cloud și le putem accesa de oriune. În acest context am colegi care, cu o tabletă sau un telefon, au dosarul și informația asupra lor, câteodată chiar mai mult decât am eu cu tot dosarul asupra mea.
Astăzi, inteligența artificială te ajută să parcurgi un volum de date semnificativ mai mare decât puteai în trecut, printr-o simplă aplicație de indexare și/sau de „OCR-izare” a oricărui document care poate fi ulterior ordonat și analizat într-un termen mult redus.
Concluzia, din punctul meu de vedere, este că inteligența artificială trebuie privită ca un factor de ajutor, iar nu de eliminare a avocatului și a rolului său. Sau cel puțin așa îmi place să cred.

Ce înseamnă pentru dumneavoastră modernizarea profesiei? În ce cheie vedeți modernismul în avocatură și care ar fi elementele ce trebuie susținute, pe de-o parte, dar și limitele care ar trebui trasate pentru a păstra valorile acestei profesii?

Avocatura nu a fost niciodată o profesie rigidă, ci adaptabilă, iar modernizarea și-a făcut loc în interiorul acesteia indiferent de perioada de timp pe care o analizăm. A nu se confunda însă cu caracterul tradiționalist pe care l-a menținut și asta cred ca i-a și dat o savoare aparte în fața oricărei alte profesii liberale care există în societate.
Eu nu percep modernizarea profesiei ca un proces aparte, distinct sau separat, paralel profesiei de avocat. Modernizarea profesiei are loc constant și firesc, permanent, fără să ne dăm seama aproape, prin simplu fapt că este cel mai conectat vector la dinamica societății, poate mai conectat decât actorii înșiși.
Cred că avocații sunt tradiționaliști prin percepție și asumare, dar moderni prin abordare, dezvoltare și creativitate. Avocatul este într-o continuă adaptare la nevoile pieței și ale clienților, își modifică specificul serviciului juridic în funcție de solicitări, răspunde permanent la noile provocări cu care se confruntă societatea în ansamblu sau pe măsură ce aceasta se transformă și se dezvoltă, fără să renunțe însă la intransigența specifică și la rolul său esențial de stabiliment al libertății și al independenței într-o societate democratică.
Atâta timp cât aceste limite sunt respectate, bineînțeles că avocatura, ca și orice altă profesie, trebuie să se adapteze contemporaneității, iar avocatul trebuie să fie permanent conectat la realitățile societății, să fie inovativ și inventiv în proiectele gestionate, think outside of the box, cum se spune, pentru că acești profesioniști își vor găsi locul cu ușurință în avocatura viitorului.

Considerați că avocații tineri ar trebui să se implice mai mult în structurile profesionale, în viața profesiei, sau ar trebui să aștepte și să le facă loc ”înțelepților”, adică avocaților cu foarte mulți ani în această profesie? Ar aduce tinerețea un suflu proaspăt, ar susține modernizarea profesiei?

Niciodată tinerii nu trebuie ținuți pe margine. Și tinerii și “înțelepții” au rolul lor în profesia de avocat ca de altfel oriunde în societate. Tinerețea vine cu energie și putere de muncă, înțelepciunea aduce cu sine expertiza și experiența. Iar privirea mea este obiectivă, deoarece nu mă încadrez în niciuna dintre cele două categorii.
Profesia are un echilibru intrinsec prin care își autoreglează direcția, echilibru care trebuie menținut. Problemele apar atunci când structurile profesiei sunt ”arestate” doar de una din cele două categorii o perioadă de timp și atunci, din teama de schimbare sau neștiință, se ratează oportunități sau, mai rău, se fac pași înapoi sau în direcția nepotrivită. Este important de înțeles că dacă avocatul mai are posibilitatea să greșească în abordare, avocatura nu are acest lux. La nivel de structuri profesionale nu pot fi permise bâlbâieli pentru că lasă urme în relațiile interprofesionale, în cele de autoritate, în rândul profesiei, dar și în multe alte locuri.
Din acest motiv nu cred în polarizarea structurilor profesionale, doar cu tineri sau doar cu avocați experimentați. Ambele categorii trebuie însă să aibă același scop comun, adică dezvoltarea avocaturii și menținerea statutului de elită intelectuală, astfel cum s-a conturat în perioada interbelică prin exponenții săi.

Cât de important este pentru un coordonator al uneia dintre cele mai performante firme locale de avocați să fie conectat la viața profesiei? V-ați dori să vă implicați mai mult? Care ar fi motivele?

Conectarea la viața profesiei este esențială pentru fiecare avocat. Am fost mereu preocupat de parcursul, evoluția și bunul mers al profesiei, motiv pentru care mi-am și dedicat cât am putut din timp acestui lucru, fie la nivel de Barou, fie la nivel de UNBR, de INPPA, de organizații interprofesioanle și multe altele.
Am fost membru în Consiliul Baroului București în perioada 2015-2019 și îmi doresc să obțin un nou mandat acum, pentru că sunt foarte multe lucruri de făcut, asta fără să însemne că nu s-ar fi făcut și până în prezent. Doar că întotdeauna un suflu proaspăt este binevenit.
Totodată, trebuie să spun că am observat pe parcursul timpului multe persoane care afirmă intenția de a face parte din structurile reprezentantive ale profesiei de avocat, însă pare cumva că li se stinge entuziasmul după alegeri, sau că entuziasmul acestora are o frecvență setată o dată la 4 ani. Nu am înțeles niciodată motivul pentru care se întâmplă acest lucru în condițiile în care neperformanța lor afectează întreaga profesie și deci, și pe ei înșiși.
Corpul profesional al avocaților din București are nevoie de reprezentanți reali, care au aptitudinea de a performa în reprezentarea profesiei, iar nu de tendințe sindicale, clientelare unor interese personale.
Nu vreau să fiu critic, dar și modernizarea profesiei de care discutam mai devreme se poate realiza fără sincope doar prin reprezentanți adecvați, al căror background profesional spune ceva și despre ei înșiși și despre ce pot face pentru profesie.
Personal am fost întotdeauna caracterizat de o puternică ambiție și dorință de a face lucrurile bine ca avocat și cu aceeași pasiune m-am ocupat de toate proiectele profesiei în care am fost implicat.
Sunt încă multe lucruri de făcut în cadrul Baroului București, iar un nou mandat îmi va da posibilitatea să continui și să inițiez multe proiecte din cele care se pot face. Am menționat constant în ultima perioadă de timp că Baroul București nu își poate valorifica la maxim poziția de lider zonal dacă nu se preocupă continuu de Independența profesiei de avocat, Transparența decizională și lucrativă a Baroului București, Eficientizarea administrativ operațională a activității Consiliului Baroului București, Dezvoltarea Resortului IT, Creșterea și dezvoltarea relațiilor internaționale, Regândirea cuantumului și a sistemului de taxe aferente profesiei de avocat, Comunicarea cu corpul profesional al avocaților, dar și cu viitorii avocați, Pregătirea profesională inițială și continuă a avocaților, dar și multe altele.

Care ar fi mesajul dumneavoastră către echipa Popescu & Asociații, acum, după al treilea an de crize combinate și fără perspectiva unui viitor liniștit? Și ce mesaj aveți pentru confrații avocați?

Pentru a fi consecvent, dar și pentru că eu chiar cred în acest lucru, transmit de fiecare dată colegilor mei mesajul că trebuie să crediteze cu încredere și speranță viitorul, dar și cu efort șansa pe care o avem de ne face profesia la cel mai înalt nivel ca avocați.
Mesajul este același și pentru toți confrații avocați din București a căror responsabilitate și aport la pregătirea generațiilor viitoare de avocați din Baroul București sunt extraordinare.

Ce vă propuneți în viitorul apropiat? Unde vă vedeți peste cinci ani, ce vă doriți să se întâmple până atunci?

Succes într-un nou mandat în cadrul Consiliului Baroului București și forța de muncă pentru anul judiciar care tocmai a început.
În plan de viitor și al perspectivelor, sau unde mă văd peste 5 ani, pot spune cu siguranță un singur lucru: dacă mă uit în spate cu câte 5 ani, indiferent de momentul de la care îi calculez, viitorul mi-a arătat că am estimat întotdeauna mult prea puțin.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 203 / 1707
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
RTPR a fost desemnată „Firma de avocatură a anului în România” la Chambers Europe Awards 2024. Costin Tărăcilă, Managing Partner: Premiul are o semnificație și mai mare în contextul în care sărbătorim 20 de ani de activitate și este o mărturie a muncii de echipă impecabile și a abilităților excepționale ale avocaților noștri
Clifford Chance Badea câștigă Premiul IFLR Casa de Avocatură a Anului în România | Clifford Chance este Firma internațională de avocatură a anului și câștigă 12 premii la IFLR Europe Awards 2024
LegiTeam: Reff & Associates is looking for a 3-5 years Atorney at Law | Dispute Resolution
LegiTeam: Reff & Associates is looking for a 0-3 years Atorney at Law | Dispute Resolution
Kinstellar consiliază divizia de ospitalitate a grupului House of Julius Meinl în achiziția istoricului Hotel Ambasador din centrul Bucureștiului. Victor Constantinescu, Managing Partner al biroului din București: ”Aceasta a fost de departe una dintre cele mai complicate tranzacții, cu numeroase părți, cu multe persoane implicate, necesitând abilități de negociere și o structurare inteligentă pentru a fi semnată”
Studiu Refinitiv | Piața tranzacțiilor de M&A s-a redresat în Q1 ̸ 2024, dar nu înregistrează creșteri pe piețele emergente. DLA Piper și CMS își mențin pozițiile fruntașe la nivel global, Schoenherr se remarcă în Europa, iar Filip & Company întră în topul consultanților din Europa Estică
Cine sunt și cum gândesc profesioniștii evidențiați de Legal 500 în GC Powerlist Romania | De vorbă cu Alexandru Dinuță, Legal and Administrative Manager - Amromco Energy: ” Cred că un grup profesional atât de important nu poate evolua cu adevărat doar în virtutea inerției, ci trebuie să existe o coeziune reală. Competiția și concurența în anumite limite sunt clar productive, dar în final noi toți trebuie să fim, în primul rând, colegi de breaslă și nu adversari, chiar dacă lucrăm pentru un concurent de pe piață”
Avocații ZRVP au în derulare, de la începutul anului, cinci proiecte de M&A în domeniul energiei regenerabile şi alte câteva tranzacţii în alte sectoare economice | Anca Danilescu, Partener Senior: Nu doar profitabilitatea sau perspectivele de business ale societăţii – ţintă decid soarta unei tranzacţii, ci şi „sănătatea” juridică a acesteia, ceea ce face ca profesionalismul avocaţilor implicaţi în tranzacţie să încline semnificativ balanţa spre un final sau altul al respectivului proiect
BONDOC ȘI ASOCIAȚII anunță 5 noi promovări în cadrul echipei sale de avocați, inclusiv un nou partener | Lucian Bondoc, Managing Partner: Continuă recunoașterea meritocratică și echitabilă a atingerii unor praguri de experiență și a unor contribuții speciale la succesul nostru comun
LegiTeam: Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners recrutează avocat stagiar | Litigii
LegiTeam: POPESCU & ASOCIAȚII recrutează avocați cu experiență | Litigii
De vorbă cu studenții admiși în fruntea listei la Facultatea de Drept a Universității București | Alexia Rizoiu, 85 de puncte la examenul organizat de Facultatea de Drept în anul 2022: ”Cuvântul-cheie în jurul căruia îmi concentrez activitatea de student este echilibrul. Satisfacția pe care o obții după ce ai reușit să înțelegi încă un concept sau o instituție a dreptului nu se compară cu nimic altceva; simți că ai mai făcut un pas spre a deveni profesionistul care îți dorești să fii”
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...