ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Av. dr. Traian Briciu: Avocatul trebuie să-și anunțe clientul că sunt întrunite condițiile obligației de raportare și să-i ceară acordul scris pentru a face această raportare. În cazul în care clientul nu își dă acordul, avocatul îi va notifica pe ceilalți intermediari cunoscuți cu privire la acest aspect și ei vor proceda conform reglementărilor care le guvernează profesia

22 Aprilie 2020   |   G.S. & M.C.

În legătură cu modul în care a fost transpusă în legislația națională Directiva (UE) 2018/822 privind schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal cu privire la modalitățile transfrontaliere care fac obiectul raportării, l-am intervievat pe av. Dr. Traian Briciu, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România (U.N.B.R.)

Prof. univ. dr. Traian-Cornel Briciu, presedintele UNBR

 
 
Nici nu s-au liniștit apele după publicarea reglementărilor privind obligațiile de raportare ale avocaților în scopul combaterii spălării banilor, că a intervenit o nouă ordonanță a Guvernului privind modificarea Codului de procedură fiscală, care prevede obligația avocaților de raportare către Agenția Națională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.)  a tranzacțiilor transfrontaliere, cu risc de eludare a obligațiilor fiscale.Deci, brusc, două sarcini în plus,  la care sunt supuși avocații: raportarea tranzacțiilor suspecte la O.N.P.C.S.B. și a tranzacțiilor cu risc de evitare a obligațiilor fiscale la  A.N.A.F. În legătură cu modul în care a fost transpusă în legislația națională Directiva (UE) 2018/822 privind schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal cu privire la modalitățile transfrontaliere care fac obiectul raportării, l-am intervievat pe dl Traian Briciu, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România (U.N.B.R.).


BizLawyer: În ce mod îi vizează pe avocați OG 5/2020, în privința obligațiilor de raportare a aranjamentelor transfrontaliere de risc?

Av. Dr. Traian Briciu:
În principiu, noua reglementare  îi vizează și pe avocați pentru că ȋn anumite ipoteze pot face parte din categoria ,,intermediarilor” cu obligații de raportare către A.N.A.F. a aranjamentelor transfrontaliere cu risc de evitare a obligațiilor fiscale, care cuprind cel puțin unul din semnele distinctive stabilite în anexa nr. 4 din O.G. nr. 5/2020.
Potrivit legii,  ”intermediar” este ”orice persoană care proiectează, comercializează, organizează, pune la dispoziție în vederea implementării sau gestionează implementarea unui aranjament transfrontalier care face obiectul raportării”.
Însă, înainte de toate, trebuie subliniat că avocații au obligația de raportare către A.N.A.F. a tranzacțiilor transfrontaliere de risc numai în măsura în care clientul își dă acordul scris în privința acestei raportări. Dacă nu își dă acordul, avocatul trebuie să-i notifice pe ceilalți intermediari în privința obligației de raportare sau să îl notifice direct pe client în cazul în care nu mai există alți intermediari.
Prin urmare, pentru cei care sunt obligați la apărarea secretului profesional, precum avocații, se instituie o excepție de la obligațiile de raportare a tranzacțiilor transfrontaliere de risc.

Care sunt aceste semne distinctive ale tranzacțiilor transfrontaliere suspecte?

În ce privește noțiunea de semne distinctive,  OG nr. 5/2020 preia aproape cuvânt cu cuvânt  dispozițiile privind semnele distinctive stabilite de Directivă. Aceste semne distinctive se referă la  o caracteristică sau însușire a unui aranjament transfrontalier care prezintă un indiciu al unui potențial risc de evitare a obligațiilor fiscale.
Acestea sunt prea multe pentru a le putea enumera integral. De exemplu, reprezintă un semn distinctiv un aranjament transfrontalier pentru care intermediarul (respectiv avocatul sau alt intermediar) este îndreptățit să primească un comision sau o dobândă, o remunerație aferentă costurilor financiare și altor cheltuieli pentru aranjamentul respectiv, stabilite prin referire la cuantumul avantajului fiscal care rezultă din aranjament.
Însă, sunt patru categorii de semne distinctive: generice, specifice, asociate tranzacțiilor transfrontaliere sau semne distinctive specifice referitoare la schimbul automat de informații și la beneficiarii reali.
Numai că aceste semne distinctive pot fi luate  în considerare numai în cazul în care trec „testul beneficiului principal“ prevăzut de lege. Acest test  se consideră a fi trecut dacă se poate stabili faptul că beneficiul principal sau unul dintre beneficiile principale pe care o persoană se poate aștepta în mod rezonabil să le obțină de pe urma unui aranjament transfrontalier, ținând seama de toate împrejurările și circumstanțele relevante, este obținerea unui avantaj fiscal.

Deci, ce trebuie să facă avocatul în condițiile în care legea prevede, pentru acesta,  o obligație de raportare a aranjamentelor transfrontaliere?

Avocatul trebuie să-și anunțe clientul că sunt întrunite condițiile obligației de raportare și să-i ceară acordul scris să facă această raportare. În cazul în care clientul nu își dă acest acord, avocatul îi va notifica pe ceilalți intermediari cunoscuți ( bănci, notari, contabili, consultanți fiscali etc) cu privire la acest aspect și ei vor proceda conform reglementărilor care guvernează profesia lor. Dacă avocatul nu are cunoștință de alți intermediari, este obligat să îl notifice direct pe client cu privire la obligația de raportare din partea clientului.

Mai concret, ce anume ar trebui să raporteze avocații către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), dacă ar avea acordul scris al clientului?

Așa cum am arătat mai devreme,  avocații nu trebuie să raporteze nimic fără acordul scris al clientului. Dacă totuși clientul își dă acest acord, conform articolului 291^4, punctul 19,  nou introdus prin O.G. nr. 5/2020, se raportează următoarele informații:
a) identificarea intermediarilor și a contribuabililor relevanți, inclusiv numele, data și locul nașterii, în cazul unei persoane fizice, rezidența fiscală, NIF al acestora și, dacă este cazul, identificarea persoanelor care sunt întreprinderi asociate cu contribuabilul relevant;
b) detalii privind semnele distinctive stabilite în anexa nr. 4 care au fost utilizate pentru a determina caracterul raportabil al aranjamentului transfrontalier;
c) un rezumat al conținutului aranjamentului transfrontalier care face obiectul raportării, inclusiv o trimitere la denumirea sub care este cunoscut de regulă, dacă aceasta există, și o descriere generală a aranjamentelor sau a activităților economice relevante, fără a conduce la dezvăluirea unui secret comercial, industrial sau profesional ori a unui proces comercial sau a informațiilor a căror dezvăluire ar fi contrară politicii publice;
d) data la care prima etapă pentru implementarea aranjamentului transfrontalier care face obiectul raportării a fost efectuată sau urmează a fi efectuată;
e) detalii privind dispozițiile din legislația națională relevantă care constituie baza aranjamentului transfrontalier care face obiectul raportării;
f) valoarea aranjamentului transfrontalier care face obiectul raportării;
g) identificarea statului membru al contribuabilului relevant și a oricăror alte state membre care este probabil să fie vizate de aranjamentul transfrontalier care face obiectul raportării;
h) identificarea oricărei alte persoane dintr-un stat membru care este probabil să fie afectată de aranjamentul transfrontalier care face obiectul raportării, indicând care sunt statele membre de care este legată o astfel de persoană.

Ce măsuri de protecție a secretului profesional al avocatului au fost admise de Guvern în O.G. nr. 5/2020?

Într-adevăr, astfel de reglementări  sunt de natură să neliniștească avocații dintr-un stat cu cultură juridică de  drept  continental, unde secretul profesional este absolut și se întinde pe toată activitatea avocatului. La nivelul Consiliului Barourilor Europene (CCBE) s-au purtat discuții, au fost luări de poziție  față de proiectul directivei, în sensul că sunt prea multe norme dispozitive pentru state în privința apărării secretului profesional.
De exemplu,  potrivit punctului 5 din preambulul directivei (UE) 2018/822, )   ”Fiecare stat membru poate lua măsurile necesare pentru a da intermediarilor dreptul la o derogare de la depunerea informațiilor cu privire la o modalitate transfrontalieră care face obiectul raportării în cazul în care obligația de raportare ar încălca privilegiul profesional legal în temeiul dreptului intern al statului membru respectiv. În aceste circumstanțe, fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a impune intermediarilor să notifice fără întârziere oricărui alt intermediar sau, dacă nu există un alt intermediar, contribuabilului relevant obligațiile de raportare care îi revin în temeiul alineatului (6)”.
Deci, avem de a face cu o normă dispozitvă: statul membru poate, dacă vrea, și bineînțeles în conformitate cu legislația națională,  să instituie o normă de apărare a secretului profesional în acest context. Iar statul român a instituit-o prin excepția de la raportare pentru avocați și alți profesioniști, care prin lege sunt obligați la apărarea secretului profesional.

Considerați corect modul în care a fost transpusă  în plan național Directiva (UE) 2018/822 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal cu privire la modalitățile transfrontaliere care fac obiectul raportării  în dreptul național?

Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a participat, prin reprezentanți, la discuțiile de la Ministerul Finanțelor Publice (Comisia de Dialog Social) legate de implementarea Directivei în dreptul intern  și acolo am susținut derogările legate de secretul profesional precum și alte aspecte de ordin tehnic referitoare la clarificarea unor termeni utilizați ȋn actul normativ. Deci, sub aspect teoretic, considerăm că transpunerea este corectă, pentru că statul român a instituit în legea națională excepția prevăzută în mod dispozitiv de directivă în apărarea secretului profesional. Însă numai în practică vom vedea cum funcționează această excepție și dacă mai e ceva de corectat pe parcurs. Or, dispozițiile O.G. nr. 5/2020 sub acest aspect intră în vigoare de la 1 iulie 2020. Este de asemenea important cum va fi Ghidul de aplicare a noilor dispoziții, care ar trebui să includă și formularul de raportare și care ar trebui elaborat ȋn 60 de zile. Potrivit discuțiilor avute cadrul Comisiei de Dialog Social,  înaintea publicării acestora va exista o consultare la care, așa cum am făcut și până ȋn prezent, vom fi prezenți și vom susține cu toate argumentele legale interesele legitime alte avocaților,  precum a altor profesioniști legați de secretul profesional.

Cum afectează această nouă reglementare activitatea avocaților?

Este evident că aplicarea prevederilor O.G. nr. 5/2020 presupune muncă în plus pentru avocați și cheltuieli în plus. Ei trebuie să identifice semnele distinctive ale unui aranjament cu risc de evitare a obligațiilor fiscale și să facă raportarea, dacă își dă acordul clientul, ori să îi notifice pe ceilalți intermediari sau pe client, după caz, în legătură cu obligațiile de raportare.
La nivelul U.N.B.R., nu avem cum să ne opunem cu totul acestor reglementări, atâta vreme cât sunt transpuse din directive europene. Cel mult, putem să colaborăm cu avocații care consiliază tranzacții transfrontaliere, să aflăm astfel care ar fi problemele de implementare a Directivei și să oferim sprijinul necesar în cazul în care ar fi necesare anumite modificări legislative. Ei pot semnala oricând astfel de probleme la U.N.B.R. și pot face propuneri de îmbunătățire a legislației.

Cum stau lucrurile în alte țări europene? Cum au transpus Directiva?

Bineînțeles că am studiat cum au transpus alte state această directivă și o să mă refer la Franța deoarece staul român a avut întotdeauna sursă de inspirație legislativă în această țară, care are cea mai apropiată cultură juridică de drept continental.
Francezii au transpus directiva prin Ordonanța nr. 2019-1068 din 21 octombrie 2019 privind schimbul automat și obligatoriu de informații în domeniul fiscal în legătură cu aranjamentele transfrontaliere care vor face obiectul unei raportări. Dispozițiile acestei ordonanțe, în special în privința protecției secretului profesional,  seamănă foarte mult cu O.G. nr. 5/2020.
Reglementările din Franța prevăd că intermediarul care face obiectul unei obligații de secret profesional (cum ar fi un avocat) poate declara aranjamentul transfrontalier cu acordul contribuabilului. În lipsa acestui acord, intermediarul trebuie să notifice fie pe ceilalți intermediari în cauză, fie pe contribuabilul însuși pentru a-i  informa despre obligația de a declara aranjamentul. Deci, la fel ca în legislația noastră.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 152 / 5363
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Avocații Radu și Asociații SPRL, în colaborare cu EY România, obțin o nouă decizie importantă pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene privind dreptul nerezidenților de a obține rambursarea TVA
Legea mărcilor a fost modificată | Care vor fi efectele aplicării noilor norme și cum se va asigura securitatea juridică și protecția drepturilor conferite titularilor de mărcile înregistrate. Cele mai importante prevederi, explicate de echipa Simion & Baciu
LegiTeam: Mareș & Mareş recrutează avocat definitiv drept penal
Dr. Constantin BRÂNZAN, fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu peste 40 de ani de experiență în magistratură, se alătură echipei POPESCU & ASOCIAȚII
Cum a trecut prin perioada de lockdown un creator de produse Legal-Tech și ce tendințe a observat în rândul clienților-avocați. George Bărcun, SoftVenture: Singura schimbare pentru noi a fost lipsa prânzului comun și a conversațiilor aferente. Firmele de avocatură au avut o abordare foarte matură și profesionistă. În ultima lună am observat o revitalizare generală și mai mult optimism
Avocații Wolf Theiss estimează o creștere de cca. 20% pe segmentul litigiilor, anul acesta. Ligia-Cecilia Popescu, Partener: Mandate noi s-au concretizat în mai multe domenii. O sursă importantă de litigii și, în special, arbitraje, vor continua să fie proiectele de infrastructură mare, minerit, fiscal și achizițiile publice în domeniul industrial
Echipa MPR Partners | Maravela, Popescu & Asociații se extinde. Cristina Crețu, in-house cu o vastă experiență, și Mihaela Nyerges, avocat specializat în Energie și M&A, s-au alăturat firmei
În ciuda situației „speciale” în care s-a lucrat, avocații Reff & Asociații au fost implicați în toate tipurile de dispute de business. Date fiind viteza cu care s-au adoptat actele normative, precum și lipsa de claritate a acestora, clienții au fost foarte interesați de perspectiva litigioasă a acțiunilor pe care urmau să le întreprindă sau a consecințelor în cazul unei lipse de reacție
Suciu Popa câștigă pentru Hidroelectrica un litigiu care consolidează o creanță de peste 22,2 mil. RON
Cu ce firme internaționale s-au aliat casele locale de avocați și ce onorarii au cerut pentru IPO-ul Hidroelectrica. Stratulat Albulescu a câștigat selecția și gestionează juridic proiectul achiziției activelor CEZ
Bondoc & Asociații își consolidează echipa prin două promovări și o nouă adiție
Cătălin Oroviceanu (ex-KPMG Law) s-a alăturat firmei de private equity Sarmis Capital. El a devenit partener în fondul înființat de Cezar Scarlat, cu care a colaborat la Abris Capital
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...