Schimbările majore în legislația achizițiilor publice, explicate de avocații firmei Mușat & Asociații. Iulian Popescu, Deputy Managing Partner: Măsurile introduse recent conduc la o perfecționare și, în același timp, la o flexibilizare a sistemului achizițiilor publice, fiind demarați primii pași spre digitalizarea procedurilor de atribuire

Legislația din domeniul achizițiilor publice a cunoscut schimbări semnificative, în ultima perioadă.Modificările au urmărit eficientizarea sistemului de achiziții publice și operativizarea procedurilor de atribuire.Noul cadru legal vizează crearea unor mecanisme de acțiune, dar și impunerea de sancțiuni, inclusiv în sarcina autorităților contractante. Iulian Popescu, Deputy Managing Partner, apreciază că modificări cu impact benefic major se regăsesc în zona specializării completelor de judecată, măsură mult așteptată și necesară pentru respectarea termenelor procedurale. „Prin aceste măsuri se va conferi o anumită predictibilitate cu privire la orizontul de timp în care aceste cauze se vor soluţiona, iar pe de altă parte, se asigură o capacitate de analiză mult mai temeinică a dosarelor de achiziție, cu precădere asupra aspectelor tehnice care caracterizează fondul acestor dosare”, punctează avocatul.

Schimbările legislative operate au venit „la pachet” cu o serie de provocări pe care jucătorii implicați în achizițiile publice trebuie să le treacă. Una dintre ele este digitalizarea procedurilor de atribuire. Chiar dacă se impunea o astfel de măsură, experții atrag atenția că nu sunt conturate încă modalitățile în care aceasta va fi efectiv implementată. „Ce putem afirma este faptul că, în cadrul unor întâlniri avute cu grupurile de lucru în domeniu, reprezentanții ANAP au precizat că au în plan asigurarea posibilității de consultare a dosarelor de achiziție publică de către CNSC, Curțile de Apel și operatorii economici implicați în dosare aflate pe rolul Consiliului/instanțelor de judecată exclusiv online. Rămâne de văzut care vor fi măsurile efective ce se vor lua și implementa în acest sens”, menționează Iulian Popescu.

---

Descoperă oportunitățile de recrutare de pe LegiTeam! GRATUIT.

---

În plus, Partenerul Mușat & Asociații consideră a fi o vulnerabilitate a noii reglementari faptul că pachetul nu a inclus o clarificare cu privire la regimul juridic al cererilor de intervenție principală de a fi supuse timbrajului, în cazul în care privesc o contestație judiciară sau constituirii cauțiunii, în cazul în care privesc o contestatie administrativ – jurisdicțională. „O clarificare normativă s-ar fi impus întrucât, de lege lata, se prevede obligația achitării taxei judiciare de timbru sau constituirii cauțiunii, între altele, pentru contestații administrativ – jurisdicționale și judiciare, normă care, în practică, este interpretată extensiv, pentru identitate de rațiune, ca referindu-se și la cererile de intervenție principală în virtutea naturii juridice a acestora de veritabile cereri de chemare în judecată”, avertizează expertul.

El este de părere că intervențiile legislative din acest domeniu specializat, inclusiv cele realizate pe calea actelor administrative asimilate legilor, trebuie să aibă în vedere și lămurirea divergențelor apărute în practica Consiliului și a instanțelor de judecată cu privire la aplicarea legilor sistemului achizițiilor publice.

„Tot astfel, era un bun prilej pentru noua reglementare de a oferi o corelare necesară între regimul procesual al cererii de intervenție voluntară accesorie în cadrul contestatiei administrativ-jurisdictionale sau al celei judiciare și aplicarea art. 161 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 privind introducerea în cauza a altor subiecte de drept. Clarificarea era cu atât mai necesară cu cât, în practică, au existat soluții în care s-a dispus introducerea în proces a terțelor persoane sub sancțiunea inadmisibilității contestației, în condițiile în care respectivele terțe persoane au avut la dispoziție ab initio posibilitatea de a interveni voluntar în proces în cadrul unui termen limită de 10 zile de la data comunicării contestației și chiar posibilitatea de a formula direct calea de atac a plângerii într-un termen ce curge de la data luării la cunoștință despre decizia Consiliului”, completează Iulian Popescu.

O trecere în revistă a celor mai importante modificări ale legislației privind achizițiile publice, adoptate prin Ordonanța de urgență a Guvernului 23/2020, pune în prim plan schimbarea care vizează termenele obligatorii impuse comisiilor de evaluare din cadrul autorităților contractante pentru evaluarea ofertelor depuse de ofertanți. Astfel, pentru procedurile de achiziții publice s-a stabilit un termen de evaluare de până la 20 de zile lucrătoare pentru contracte de complexitate redusă (pentru procedura de negociere fără publicare prealabilă și procedura simplificată) și de 60 de zile lucrătoare (pentru proceduri de licitație deschisă, licitație restrânsă, parteneriat pentru inovare, concurs de soluții și procedura de atribuire aplicabilă în cazul serviciilor sociale și al altor servicii specifice), respectiv de maxim 100 de zile lucrătoare pentru contracte de complexitate ridicată (pentru proceduri de negociere competitivă și dialog competitiv).

Totodată, pentru ca măsura stabilită să producă efectul preconizat, respectiv reducerea termenelor de derulare a procedurilor de atribuire, au fost introduse sancțiuni pecuniare pentru nerespectarea acestor termene de către membrii comisiei de evaluare.

De asemenea, prin actul normativ adoptat de Guvern s-a stabilit că urmează să se suplimenteze numărul de posturi pentru instanțele judecătorești cu 25 de posturi de grefier, aceste posturi fiind alocate exclusiv completurilor specializate în achiziții publice care soluționează cereri ce corespund tipurilor de acțiuni prevăzute de Legea nr. 101/2016.

„Noua ordonanță aduce schimbări și asupra Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 98/2017 privind funcția de control ex-ante al procesului de atribuire. Un element de noutate îl reprezintă astfel simplificarea modalității de realizare a controlului ex-ante, prin emiterea de către ANAP a unui singur aviz conform pentru fiecare etapă a verificării. Concret, aceeași documentație de atribuire încărcată în sistem va putea fi respinsă o singură dată. Măsura vizează reducerea termenului de verificare a documentației de atribuire la 10 zile lucrătoare, anterior durata medie de verificare ajungând până la 70 de zile lucrătoare”, subliniază Iulian Popescu.

O altă modificare legislativă se referă la introducerea obligatorie a verificării ex-ante pe un eșantion de până la 10% din totalul documentațiilor de atribuire încărcate în SEAP. Modalitatea de selecție a procedurilor de atribuire ce vor intra în eșantionul de verificare va fi stabilită ulterior și va avea în vedere includerea unor criterii care să vizeze cu preponderență procedurile de achiziție realizate în cadrul proiectelor cu finanțare europeană.

De asemenea, prin prezentul act normativ se modifică inclusiv Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea unor contracte de achiziție publică în domeniile apărării și securității, în sensul introducerii unor dispoziții care să permită posibilitatea includerii sub incidența ordonanței a unor proiecte strategice de infrastructură critică de interes național în domeniul TIC.

„Dintre modificările importante operate asupra Legii nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, menționăm în primul rând cele menite a descuraja operatorii economici/ofertanților să se adreseze instanțelor de judecată cu soluționarea contestației privind actele administrative emise în cadrul procedurii de atribuire, aceștia fiind încurajați să sesizeze Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor. Astfel, în privința contestațiilor depuse la instanțele de judecată, se instituie obligativitatea achitării unei taxe judiciare de timbru de 2% din valoarea estimată a contractului, dar nu mai mult de 100.000.000 lei. În cazul unei proceduri de atribuire organizate pe loturi ori al atribuirii unui acord-cadru, taxa judiciară de timbru se va raporta, dupa caz, la valoarea lotului contestat sau la dublul valorii estimate a celui mai mare contract subsecvent ce se intenționează a se atribui în baza acordului-cadru respectiv. Mai mult, calea de atac împotriva hotărârii primei instanțe se va taxa cu 50% din taxa datorată pentru contestație”, explică avocatul.

Avocatul Mușat & Asociații amintește că, de cealaltă parte, rămâne în vigoare prevederea conform căreia contestațiile introduse la Consiliu sunt scutite de taxă judiciară de timbru. „Însă, în etapa administrativ-jurisdicțională, a fost menținută, cu mici reconfigurări, cerința constituirii cauțiunii în procent de 2% fie din valoarea estimată a contractului, fie din valoarea ofertei declarate câștigătoare, operându-se în continuare cu distincții în funcție de cazul în care aceste valori sunt mai mici, egale sau mai mari decât pragurile valorice prevăzute de sistemul achizițiilor publice. De notat din această perspectivă este faptul că, spre deosebire de taxa judiciară de timbru, cauțiunea, de regulă, se restituie operatorului/ofertantului care a constituit-o. În aceste condiții, este posibil să se înregistreze o degrevare a instanțelor de judecată în privința contestațiilor ce vizează procedurile de atribuire”, detaliază specialistul.

Citește și →  Grupul E-INFRA a dus la capăt mai multe proiecte de infrastructură la care s-a lucrat intens în ultimele luni. Adina Calfa, Group General Counsel: Diferența pe care o câștigăm în experiența de management în perioada aceasta este aceea pe care o câștigă un pilot după ce a traversat o furtună și a aterizat forțat pe o autostradă colaborează

O altă modificare importantă constă în opțiunea expresă de a nu include actele corespunzătore achiziției directe în noțiunea de „act al autorității contractante” definită la art. 3, alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, ceea ce sugerează intenția de a excepta această categorie de acte de la controlul administrativ-jurisdicțional sau judiciar reglementat de Legea nr. 101/2016.

„Principalele acte normative care au suferit modificări urmare a adoptării OUG 23/2020 sunt cele care reglementează însăși legislația primară în domeniu, și anume, Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, pe lângă schimbările prevăzute în Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii și Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor”, arată Iulian Popescu.

Avocatul este de părere că toate aceste măsuri introduse recent în legislație conduc la o perfecționare și, în același timp, la o flexibilizare a sistemului achizițiilor publice, fiind adoptate prevederi care conduc la o mai bună desfășurare a procedurilor de atribuire și totodată, fiind demarați primii pași spre digitalizarea procedurilor de atribuire. „Conform comunicatului de presă al ANAP din data de 05.02.2020, prin aceste noi măsuri se va contribui implicit la creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene, care reprezintă o prioritate pentru România având în vedere potenţialul lor de a susţine dezvoltarea economiei şi a societăţii în general”, completează expertul Mușat & Asociații.

---

---

O gamă atât de largă de schimbări legislative trebuie să pună în gardă toți participanții la procesul de achiziție publică.

De exemplu, un aspect de care ar trebui să țină cont operatorii economici implicați în astfel de proceduri constă în obligația de a dovedi caracterul confidential al informatiilor cuprinse în oferta depusă.

„Momentan lucrurile rămân neclare în această zonă în raport de dovezile care trebuie prezentate efectiv de operatorii economici. Un răspuns recent primit din partea reprezentanților ANAP pe acest subiect, a fost acela că, spre execmplu, în cazul procedurilor online se va crea un câmp distinct în SEAP unde ofertanții vor include declarația de confidențialitate, părțile din oferte care beneficiază de un caracter confidențial, precum și dovezile care confirmă confidențialitatea acestor informații, interzicându-se încărcarea întregii propuneri tehnice și/sau financiare, similar modului de acțiune actual al ofertanților de a-și declara ofertele confidențiale în bloc. Recomandarea noastră vine tocmai în această zonă, sensibilă în raport de toți ofertanții participanți la o procedură, care nu vor mai putea doar să argumenteze caracterul confidențial al informațiilor din ofertă, ci vor trebui să îl dovedească, prin însoțirea declarației de confidențialitate de documente care să probeze caracterul confidențial, secretul comercial și/sau protecția unui drept de proprietate intelectuală. În acest scop, toți ofertanții vor trebuie să pregătească o justificare, precum și documente care probează caracterul confidențial al ofertelor depuse, emise de instituții abilitate în domeniu, cum ar fi: drepturi de proprietate intelectuală, drepturi de autor, brevete de invenții etc. Așteptăm clarificări din partea autorităților și/sau instrucțiuni ale ANAP în abordarea mijloacelor de dovedire”, precizează Iulian Popescu.

Prin prin OUG nr. 23/2020 au fost adoptate prevederi prin care se acordă posibilitatea candidatului/ofertantului aflat într-un caz de excludere de a-și demonstra credibilitatea înainte de a fi exclus de către autoritatea contractantă. Toate aceste modificări au urmărit transpunerea prevederilor europene (Directivei 2014/24/UE) care sunt mai blânde în ceea ce privește excluderea operatorilor economici. Măsurile prezentate de operatorii economici pentru demonstrarea credibilității vor fi evaluate de către autoritatea contractanta ținându-se seama de gravitatea și circumstanțele particulare ale infracțiunii săvârșite, abaterii în care se află operatorul sau a implicării sale în pregătirea procedurii de achiziţie, iar dacă măsurile prezentate sunt considerate insuficiente de către autoritatea contractantă, aceasta are obligația de a transmite operatorului economic o expunere a motivelor care au stat la baza deciziei de excludere. „Această schimbare este binevenită în contextul în care se va putea debloca participarea la procedura de achiziție a unor operatori economici care, până acum, erau respinși per se, fără a li se acorda posibilitatea de a-și demonstra credibilitatea și a se analiza gradul de pericol pe care îl prezentau pentru achiziția publică respectivă”, mai spune Iulian Popescu.

Intră pe portalul de concurență pentru mai multe articole referitoare la proiectele avocaților din această arie de practică

În atenția autorităților contractante

Și autoritățile contractante trebuie să fie atente la noul cadru legal. Avocatul menționează că, în primul rând, autoritățile trebuie să țină cont de termenele de evaluare a ofertelor și introducerea sancțiunilor aplicabile în cazul nerespectării acestora. „Pentru prima dată în legislație au fost introduse amenzi de la 5.000 lei la 30.000 de lei pe care le pot suporta membrii comisiei de evaluare dacă nu se încadrează în termenele prevăzute de lege. Aceste amenzi vor fi aplicate de Curtea de Conturi, care va stabili atât cuantumul, cât și persoanele care vor fi sancționate”, amintește expertul.

O altă schimbare de care aceștia trebuie să țină cont este că, în cadrul controlului ex-ante, ANAP va putea respinge o singură dată documentația de atribuire. În această situație, autoritățile trebuie să întocmească cu simț de răspundere documentațiile de atribuire, iar în cazul primirii unui aviz neconform din partea ANAP trebuie să țină cont în integralitate de acesta pentru a remedia aspectele neconforme și a nu publica o documentație de atribuire defectuoasă, care în final va conduce inevitabil la o procedură de atribuire eșuată, costuri inutile, timp pierdut și nevoia produsului/serviciului/lucrării nesatisfăcută.

Trebuie menționat, de asemenea, că prin intermediul OUG 23/2020 au fost introduse expres în cuprinsul art. 221 din Legea nr. 98/2016 criteriile care conduc la încadrarea unei modificări contractuale ca fiind o modificare substanțiale a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, i.e., atunci când este îndeplinită una dintre următoarele condiții: modificarea introduce condiții care, dacă ar fi fost incluse în procedura de atribuire inițială, ar fi permis selecția altor candidați decât cei selectați inițial sau acceptarea unei alte oferte decât cea acceptată inițial sau ar fi atras și alți participanți la procedura de atribuire; modificarea schimbă echilibrul economic al contractului de achiziție publică/acordului-cadru în favoarea contractantului într-un mod care nu a fost prevăzut în contractul de achiziție publică/acordul-cadru inițial; modificarea extinde în mod considerabil obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru sau un nou contractant înlocuiește contractantul inițial, în alte cazuri decât cele prevăzute la alin. (1) lit. d) a art. 221 din Legea nr. 98/2016.

„Se completează astfel definiția noțiunii de modificare substanțială a unui contract de achiziție publica/acord-cadru, prin transpunerea completă a definiției din Directiva 24/2014 privind achizițiile publice. La o primă vedere adoptarea acestor prevederi este benefică întrucât introduce în legea primară repere asupra întelegerii noțiunii de modificare substanțială. Cu toate acestea, o astfel de schimbare poate fi privită și dintr-o perspectivă negativă, dat fiind faptul că, pe de o parte, cel puțin cu referire la primele trei cazuri sunt necesare clarificări suplimentare și chiar exemplificări asupra unor astfel de posibile încadrări (poate chiar prin intermediul unei instrucțiuni a ANAP similar Instructiunii nr. 3/2017), iar, pe de altă parte, noțiunea se conturează prin prisma a doar 4 situații limitative, deși, în practică, pot exista și alte cazuri care impun încadrarea într-o astfel de noțiune și pe cale de consecință, necesitarea derulării unei proceduri noi de atribuire”, nuanțează Iulian Popescu.

Proiectele cheie în care s-au implicat avocații Mușat & Asociații

Experții Mușat & Asociații au o abordare inovativă, axată pe nevoile sectorului de achiziții publice. „Datorită complexității proiectelor de achiziții publice în care am fost implicați de-a lungul anilor, echipa noastră dispune de un know-how și o capacitate unice pe piață, putând astfel veni în întâmpinarea operatorilor economici și a autorităților/entităților contractante cu soluții practice și eficiente în sprijinul atingerii obiectivelor lor”, declară Iulian Popescu.

Avocatul amintește faptul că jucătorii de pe piață se confruntă în continuare cu modificari legislative numeroase, astfel încât implicarea avocaților specializați în această arie de practică este solicitată încă din fazele timpurii de pregătire a proiectului.

„Menținerea unor echipe omogene atât pe parcursul procedurii în sine, cât şi ulterior, în fazele de contestare a procedurii sau de implementare efectivă a contractului de achiziție încheiat, este o abordare ce duce aproape întotdeauna la succesul proiectului și pe care o recomandăm clienților noștri. Volumul de muncă și numărul de proiecte în care suntem implicați rămân la nivel crescut și denotă efervescența acestui sector, iar, în cursul anului 2020, ne așteptăm ca implicarea noastră în astfel de proceduri să crească”, punctează avocatul Mușat & Asociații.

În prezent, echipa Mușat & Asociații numară zece avocați specializați în domeniul achiziţiilor publice, avându-i drept coordonatori pe Iulian Popescu pe partea de consultanta si strategie și Angela Porumb (Partner) pe latura contencioasă. Echipa de avocați specializați în domeniul achiziţiilor publice este sprijinită însă și de alți specialiști din alte arii de practică, precum contencios-administrativ și fiscal, drept comercial și societar, insolvenţă, arbitraj, taxe, concurenţă, știut fiind că procedurile de atribuire au specificul de a implică expertiză din multiple arii de practică.

Solicitările clienților

Iulian Popescu explică faptul că atât clienții privați, cât şi cei instituționali se confruntă cu un spectru larg al problemelor născute și blocajelor întâmpinate în jurul achizițiilor publice. „În practică, de exemplu, întâlnim proceduri viciate încă din faza de concept. În repetate rânduri etapizarea și termenii procedurilor se urmăresc în mod superficial, atât de către inițiatorii procedurilor, cât şi de către ofertanți. De asemenea, există cazuri în care cerințele, de care depinde în cele mai multe cazuri succesul final al procedurii, nu se clarifică din timp. Astfel de vicii procedurale pot conduce la anularea procedurilor de atribuire în cauză, iar achizitorii și ofertanții pierd astfel oportunități, cu efecte negative pentru ambele părți participante la procedura respectivă. Cele mai frecvente proiecte care ne-au ținut ocupați în anul 2019 au fost cele în domeniul energiei, utilităților, serviciilor TIC şi cel militar,”detaliază specialistul.

În ultimele 14 luni, firma Mușat & Asociații a fost implicată în multe proiecte majore de achiziții publice.

De exemplu, a oferit servicii juridice diviziei a unui mare concern american, producător industrial de mașini grele, în legătură cu negocierile contractuale și implementarea proiectului Moldova: construirea unei conducte de gaz natural între Romania și Moldova. Proiectul a fost coordonat de Iulian Popescu (Deputy Managing Partner), iar dintre avocații implicați în derularea lui menționăm pe Andrei Ormenean (Managing Associate), Ana Maria Abrudan (Senior Associate) și Valeriu Solcanu (Senior Associate).

De asemenea, a consiliat o societate locală importantă activă în sectorul construcțiilor și ingineriei, în legătură cu un contract FIDIC privind un proiect important de extindere a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare. Avocații au asistat clientul atât în cursul fazei precontencioase, cât și în etapa contencioasă. Echipa Mușat & Asociații a invocat argumente ce au dus la creșterea interesului altor state membre ale UE ce caută să clarifice excluderea cazurilor din procedurile de achiziție publică, criteriile ce trebuie luate în considerare de autoritățile contractante pe teritoriul Uniunii și modalitatea în care gravitatea încălcărilor poate conduce către excluderea dintr-o procedură de achiziții publice. Echipa de avocați implicați în derularea acestui mandat a fost constituită din Iuliana Iacob (Managing Associate), Ramona Cîrlig (Managing Associate), Ana Maria Abrudan (Senior Associate) si Ioana Cojocaru (Senior Associate), sub coordonarea lui Iulian Popescu (Deputy Managing Partner).

Mușat & Asociații a consiliat un important jucător local, cu privire la diverse aspecte contractuale și achiziții publice, inclusiv diverse negocieri purtate cu entitatea contractantă, în legătură cu procedura de achizitie sectoriala organizata de Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A. Mediaş având ca obiect „Consolidarea sistemului de transport în România, între Onești – Isaccea și inversarea fluxului la Isaccea” – faza 2 (Interconectarea Sistemului Național de Transport cu Sistemul Internațional şi reverse flow la Isaccea – faza 2) : Modernizarea Stației de comprimare Onești și Modernizarea Stației de comprimare Siliștea”. Proiectul a fost coordonat de Iulian Popescu (Deputy Managing Partner), iar dintre avocații implicați în derularea lui menționăm pe Angela Porumb (Partner), Andrei Ormenean (Managing Associate), Ana Maria Abrudan (Senior Associate) și Valeriu Solcanu (Senior Associate).

Un alt proiect a vizat asistența juridică oferită unui important jucător parte dintr-un grup internațional activând în domeniul naval, cu privire la litigiilor inițiate în procedura de achiziție de nave maritime, organizată de catre Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, cu o valoare de apropximativ 165 milioane RON. Echipa de avocați implicați în derularea acestui mandat a fost constituită din Angela (Mare) Porumb (Partner), Liviu Viorel (Managing Associate), Ana Maria Burada (Senior Associate) și Ana Maria Abrudan (Senior Associate), sub coordonarea lui Răzvan Stoicescu (Deputy Managing Partner).

De asemenea, Mușat & Asociații a consiliat un furnizor-lider de servicii de distribuție și gestionare a conținutului pentru industria de radiodifuziune activând la nivel internațional, în legătură cu procedura de achiziție publică organizată de Societatea Română de Televiziune pentru achiziția de „Servicii de distribuție prin satelit a programelor SRTV”. Proiectul a fost gestionat de Iulian Popescu (Deputy Managing Partner), iar avocații implicați în derularea lui au fost Andrei Ormenean (Managing Associate) și Ana Maria Abrudan (Senior Associate).

„Având în vedere că foarte multe dintre mandatele noastre în domeniul achizițiilor publice, sectoriale și concesiunilor privesc domenii cheie, majoritatea clienților noștri în această arie de practică sunt companii internaționale și locale, active în sectoare precum cel al energiei, petrol și gaze, utilități, transport, construcții. Munca noastră a inclus și include prestarea de servicii de asistență și consultanță juridică în legătură cu licitațiile publice, concesionarea bunurilor și serviciilor publice, elaborarea și negocierea contractelor de parteneriat public-privat (PPP) și a acordurilor de concesiune, studii de fezabilitate, probleme de reglementare, dar și reprezentare juridică în etapa contencioasă”, menționează Iulian Popescu.

Avocatul subliniază faptul că este dificil de făcut o distincție între ponderea mandatelor din zona de consultanţă și a celor din etapa de litigii. „În practica noastră avem proiecte care pornesc din zona de consultanţă și ajung în cea de litigii, dar şi vice-versa. Experiența acumulată ne-a confirmat că pentru a acorda asistență eficientă unui client, o echipă trebuie să cuprindă încă de la început avocați consultanți specializați, dar și litiganți cu experiență. Avem inclusiv clienți care au apelat la serviciile noastre doar ulterior depunerii ofertelor, fie cu prilejul solicitărilor de clarificări adresate de autorități contractante în evaluarea ofertelor depuse, fie ca urmare a contestării rezultatului procedurii. Aceste mandate au constituit punctul de plecare al unor colaborări strânse și de durată, încercând, cu prilejiul fiecărui mandat nou, să responsabilizăm clientul și să îl atenționăm de rigurozitatea cu care trebuie tratate astfel de proceduri încă de la momentul pregătirii documentelor de calificare și definirii structurii de participare”, detaliază expertul.