Alexandru Olănescu, asistent universitar doctorand, Univ. „Nicolae Titulescu”: În ultimii aproape 30 de ani am observat o degradare din ce în ce mai accentuată în domeniul eduațional. Învățamântul ar trebui restructurat încă din primii ani de școală

Alexandru Olănescu, asistent universitar doctorand la Universitatea „Nicolae Titulescu” din București, consideră că este vital pentru societate ca mediul privat să sprijine tinerii care ies de pe băncile facultăților. „Indiferent că vorbim despre domeniul juridic, IT, economic, bancar sau în orice alt domeniu, este important ca mediul privat să se implice,  întrucât noile generații sunt motoarele societății de mâine”, punctează avocatul. De asemenea, se impune ca și mediul privat, la rândul său, să fie susținut de stat prin adoptarea unor politici economice și fiscale care să încurajeze dezvoltarea mediului de afaceri, nu prin măsuri de natură a suprima activitatea întreprinderilor cu capital autohton.

„În ultimii aproape 30 de ani am observat o degradare din ce în ce mai accentuată în domeniul eduațional, învățământul în România fiind mult subfinanțat, un paradox spre deosebire de alte state care investesc masiv în educație și care conștientizează rolul deosebit de important pe care îl au noile generații în activitățile economico-sociale ale respectivelor țări”, subliniază Alexandru Olănescu.

Mai mult, tânărul asistent universitar atrage atenția că foarte mulți elevi și studenți eminenți și care au o inteligență aparte își găsesc cu greu resursele pentru a participa la diferitele competiții în care sunt angrenați, cu atât mai mult cu cât costurile aferente taxelor de participare pentru astfel de evenimente pot fi extrem de ridicate prin raportare la puterea financiară a unei familii cu un venit mediu. Aceste resurse provin în marea lor majoritate din sponsorizări oferite de companii care acționează în mediul privat. „Din acest punct de vedere România are un potențial imens și ne mândrim de fiecare dată când tinerii noștri se întorc cu medalii de aur sau cu alte premii de la olimpiadele și competițiile internaționale, dar acești tineri trebuie și susținuți, dacă nu de stat măcar de mediul privat. CLO (firmă e avocați în cadrul căreia Alexandru Olănescu este Partener, N.R.) se implică constant în programe de susținere a tinerilor talentați și muncitori care înteleg că prin intermediul cărții își pot construi un viitor frumos în propria țară”, arată avocatul.

---

Descoperă oportunitățile de recrutare de pe LegiTeam! GRATUIT.

---

Casa de avocatură Cliza Law Office se implică, de peste un deceniu, în sprijinirea studenților care doresc, după terminarea facultății de drept, să îmbrățișeze o profesie juridică, fie că vorbim despre o carieră în magistratură, în avocatură sau notariat. O face în mod constant, atât prin susținerea activităților organizațiilor de studenți, cât și prin sprijinirea studenților cu potențial care participă la diferite concursuri naționale și internaționale. „Ne bucurăm când studenți care sunt „crescuți” de noi obțin rezultate meritorii la diferite competiții sau sunt cooptați în dezbateri pe teme juridice de actualitate și conferințe recunocute de organizațiile profesionale din domeniu. Concret, numai anul trecut am sponsorizat participarea studenților la competiții precum „15th annual Willem C. Vis (East) International Commercial Arbitration Moot” ce s-a desfășurat la Hong-Kong și „25th annual Willem C. Vis International Commercial Arbitration Moot” organizat la Viena. De asemenea, susținem constant activitățile organizate de ASUNT, dar și activitățile altor organizații de studenți”, subliniază Alexandru Olănescu.

Firma de avocatură este implicată direct și în sistemul de învățământ datorită celor cinci avocați CLO care activează în mediul universitar, în cadrul Facultății de Drept a Universității „Nicolae Titulescu” din București.

Prin intermediul celor cinci profesori (conf. univ. dr. Claudia Cliza, Founding Partner CLO, asist. univ. drd. Sandra Olănescu, Partner CLO, asist. univ. drd. Alexandru Olănescu, Partner CLO, conf. univ. dr. Mirela Gorunescu, Managing Associate CLO și conf. univ. dr. Laura Spătaru Negura, Managing Associate CLO), firma de avocatură înțelege perfect nevoia de implicare în îndrumarea studenților încă de pe băncile facultății atât prin oferirea de stagii de practică, cât și susținerea acestora în cadrul competițiilor de profil.

Intră pe portalul de concurență pentru mai multe articole referitoare la proiectele avocaților din această arie de practică

Pentru un viitor specialist în domeniul juridic este foarte important să existe un echilibru între pregătirea teoretică și cea practică. „Pentru mine, a trece onorabil un examen însemna a trece acea testare, fie ea scrisă, fie orala, cu nota 10. Este important ca în anii de facultate studenții care urmează cursurile unei facultăți de drept să facă măcar pe perioada verii un stagiu de practică prima facie pentru a se orienta asupra examenului de intrare în profesie pe care doresc să îl susțină, fie că vorbim de examenul de intrare în profesia de avocat, examenul de INM, examenul pentru a deveni executor judecătoresc sau cel de notariat. Însă am observat în egală măsură că mulți studenți cad în capcana stagiilor de practică. Adică își continuă practica și în timpul anilor universitari (cu precădere anii III și IV) și neglijează pregătirea teoretică. Să nu uităm că examenul de primire atât în profesia de avocat, cât și testarea de la INM, sunt examene pur teoretice, iar nu practice. Or, mulți studenți se lasă pradă mirajului că dacă sunt angrenați în stagii de practică le va fi mult mai ușor la examene și vor avea un avantaj față de candidații care doar au învățat în anii de facultate și nu au experiență practică”, explică Alexandru Olănescu.

Din acest motiv, CLO nu pune accent semnificativ pe practica realizată în timpul studiilor universitare, întrucat reprezentanții casei de avocatură apreciază că există două etape, o etapă de studiu, de acumulare a noțiunilor și cunoștințelor, și o a doua etapă de transpunere a cunoștințelor în practică. „Și în această ultimă etapă intervine rolul nostru, al celor de la CLO, să îi învățam pe mai tinerii noștri colegi să transpună tot ce au învățat pe parcursul celor patru ani de studiu în practică. Personal, mă bucur foarte tare când văd că avocați stagiari pe care i-am învățat de la zero un anumit stil de avocatură sunt recrutați de societăți de renume și se dezvoltă în continuare în cadrul acestora. Este o confirmare a valorii noastre, nu un motiv de tristețe”, nuanțează Alexandru Olănescu.


Partenerul CLO este de părere că spre facultățile de drept ar trebui să se îndrepte, cu precădere, absolvenții de liceu care sunt buni scriitori. „Este deosebit de important să te exprimi coerent și facil în lucrările profesionale pe care le redactezi indiferent de profesia îmbrățișată, avocat, procuror sau judecător. O motivare a unei cereri, ordonanțe sau hotărâri judecătorești, bazată pe un raționament logico-juridic clar și corect poate face diferența între acceptare sau respingere și chiar poate oferi încredere justițiabililor în actul de justiție chiar dacă nu obțin o soluție favorabilă speței lor”, subliniază avocatul.

Referindu-se la principalele calități care definesc un student cu potențial, Alexandru Olănescu indică, în primul rând, seriozitatea în actul de învățare, preocuparea acestuia pentru însușirea cunoștințelor. Alte calități ar mai consta în gândirea creativă, încrederea în propriile forțe, spirit de echipă și o bună capacitate de analiză și sinteză.

În acest context, rolul primordial al profesorului este acela de a-i îndruma pe elevi sau studenți către noi orizonturi și de a-i încuraja să își urmeze visurile. Profesorul trebuie să înlăture obstacolele din calea dezvoltării personale și profesionale a celui care se află în cadrul procesului de învățare, indiferent de nivel. Profesorul trebuie să îi fie prieten elevului/studentului și trebuie să accepte tehnologia în dezvoltarea noilor generații.

„Cred că, în general, principalele probleme dintre profesori și studenți derivă din neîncrederea pe care atât studentul o are față de profesor, cât și profesorul o are față de student. Dacă acest obstacol este depășit și dacă, pe de o parte, studentul înțelege că profesorul se află în fața sa pentru a-i pune o caramidă la temelia carierei sale iar, pe de altă parte, profesorul înțelege să adopte o conduită înțelegătoare, dar în același timp caracterziată de profesionalism față de student atunci nu ar trebui să existe probleme în procesul de învățare. Generațiile de studenți din ziua de astăzi au acces mult mai facil la informații decât predecesorii acestora. De asemenea, globalizarea și-a spus cuvântul în dezvoltarea comportamentală a noilor generații de studenți, astăzi comunitățile de studenți din toată lumea fiind conectate în timp real prin intermediul mediului on-line”, precizează Partenerul CLO.

---

---

Despre învățământul universitar

În timpul experienței sale ca profesor, Alexandru Olănescu a constatat că tinerii care trec examenul de Bacalaureat cu o medie generală peste 8 pot face față vieții de student, cu toate că în primul an de facultate fiecare proaspăt student parcurge un drum de autocunoaștere, de regăsire a sa. Acesta este momentul în care tinerii absolvenți de liceu își pun întrebări legate de direcția profesională pe care o vor urma în viață.

„Am observat foarte mulți studenți care în anul I au îmbrățișat alt domeniu întrucât au considerat că nu sunt făcuți pentru facultatea de drept, pentru a activa pe mai departe în domeniul juridic. De asemenea, cunosc și studenți care s-au transferat la facultatea de drept de la facultăți cu profil tehnologic, economic sau chiar de la cele cu profil artistic”, mai spune avocatul.

Un alt fenomen observat în ultimul timp este acela că numărul studenților care se înscriu la facultățile de drept din România, indiferent dacă sunt de stat sau particulare, este din ce în ce mai redus, tinerii optând încă din timpul liceului să urmeze cursuri universitare în străinătate.

„Consider că este un stereotip depășit de realitățile actuale să considerăm că facultățile private scot juriști pe bandă rulantă, mai ales dacă ne uităm la rezultatele obținute de studenții unor astfel de facultăți la examenele de intrare în profesiile juridice. Și eu sunt „produsul” unei facultăți particulare, respectiv Facultatea de Drept din cadrul Universității „Nicolae Titulescu” din București, cu toate că și eu la început, când m-am înscris la această facultate, a trebuit să duc muncă de convingere, atât în familie, cât și față de profesorii pe care îi avusesem în liceu, că fac o alegere potrivită. Însă, luând în considerare parcursul meu profesional, după terminarea studiilor universitare, am demonstrat că se poate face învățamânt de calitate, la cele mai înalte standarde, și într-o facultate privată din România. Pentru mine a fost cea mai bună alegere și dacă ar fi să mă întorc în trecut nu aș schimba absolut nimic”, subliniază Partenerul CLO.

Referindu-se la nevoile pieței în domeniul juridic, Alexandru Olănescu este de părere că este loc pentru toată lumea, indiferent de numărul avocaților/juriștilor care activează. „Profesionalismul și pasiunea cu care exercităm această profesie ne departajează unii de ceilalți și în funcție de aceste criterii se stabilește și valoarea pe piață a fiecăruia dintre noi, capacitatea noastră de a atrage și menține totodată clientela. Dacă este să ne uităm la rezultatele examenului de primire în profesie de anul acesta, cifrele sunt spectaculoase. De la o medie de promovabilitate în anul anterior de maximum 12%, la peste 52% anul acesta. Cred că acest rezultat va schimba într-o oarecare măsură comportamentul pieței. Aceasta deoarece, dacă acum câțiva ani cererea era mai mare decât oferta, acum este posibil ca polii să se fi inversat, iar oferta să depășească cererea. Desigur eu merg pe principiul că există loc pentru toată lumea pe piață, mai ales că avocatura este o profesie liberală, și sper ca toți confrații noștri proaspăt intrați să își găsească un cabinet sau o societate în care să își înceapă cei doi ani de stagiatură”, mai spune Alexandru Olănescu.

De altfel, în această profesie, mentoratul este foarte important, fiind necesar pe timpul stagiaturii să ai alături acel prieten care să te îndrume și să îți explice pas cu pas tainele avocaturii fără să se supere pe tine dacă faci vreo greșeala inerentă oricărui începător. „Din punctul meu de vedere, mentorul trebuie să îți fie ca un frate mai mare în care să poți avea încredere totală, un  om  cu care să poți vorbi absolut orice. La rândul său, avocatul stagiar trebuie să îi fie un camarad de nădejde avocatului îndrumător, să îl ajute pe acesta în activitatea profesională așa cum poate acesta mai bine. Având în vedere ritmul alert în care se dezvoltă societatea, ritm care a atins și avocatura este din ce în ce mai greu să găsești în zilele noastre mentori dedicați dar, în același timp, și ca mentor e foarte greu să găsești avocați stagiari dornici să se dedice profesiei”, detaliază avocatul.



Intră pe LadyLawyer.ro și află mai multe despre activitatea, preocupările și proiectele doamnelor avocat din cele mai importante firme de pe piața locală