ANALIZĂ | Nouă mari economii sunt în recesiune sau în pragul acesteia

În prezent nouă economii principale sunt în recesiune sau în pragul recesiunii: Argentina, Brazilia, Germania, Italia, Mexic, Rusia, Singapore, Coreea de Sud și Marea Britanie, unele afectate de politicile greșite, iar altele de evoluția comerțului global, scrie Christopher Dembik, Saxo Bank.

Directorul de analiză macro la Saxo Bank spune că perspectiva se deteriorează în mult țări. Mulți analiști s-au grăbit să pună vina pe războiul comercial pentru impactul macroeconomic negativ. „Noi nu încercăm să diminuăm importanța acestui factor dar, în opinia noastră, încetinirea din China și faptul că China importă mai puțin din restul lumii reprezintă factori determinanți mai importanți pentru comerțul global în scădere și pentru riscul de recesiune. Dacă ne uităm la țările care s-ar putea confrunta cu o recesiune tehnică în acest an - Germania, Coreea de Sud și Singapore - acestea au, toate, o expunere foarte mare la China”, spune Dembik.

Ce este diferit în acest moment de acum câteva luni este faptul că impactul negativ al încetinirii din China nu se mai limitează doar la sectorul manufacturier. „Vedem în multe țări, mai ales în Germania, o contaminare a scăderii dinspre producție către servicii. Cel mai recent indice german PMI pentru servicii a fost 54,4 în august, însă în scădere de la cel mai înalt punct anual al său de 55,8. Distanța observată între sectorul manufacturier și sectorul serviciilor va fi redusă în lunile ce vin, sectorul serviciilor scăzând, cu excepția cazului în care autoritățile decid să implementeze stimulente orientate spre cerere”.

Totul vine după o lună august plină de evenimente. Statele Unite au etichetat China ca fiind „manipulator de valută”, deschizând o rundă de negocieri cu un an înainte de implementarea noilor sancțiuni SUA. Și, din nou, băncile centrale au salvat piețele financiare prin confirmarea faptului că au lansat un nou ciclu de relaxare. Volatilitatea a crescut destul de abrupt, atingând aproape cel mai înalt nivel al său de la începutul anului încoace și, deloc surprinzător, investitorii au căutat active sigure, în special aur. „Pe frontul macroeconomic, am avut confirmarea faptului că nu va exista o redresare a creșterii și a comerțului în a doua jumătate a anului, așa cum am afirmat în mod repetat, iar riscul recesiunii crește în mod clar”.

În comparație cu luna anterioară, perspectiva macroeconomică în China nu s-a schimbat prea mult. Există noi semne de stabilizare a economiei care apar ici și colo, dar cererea locală este încă slabă, iar obstacolele impuse de evenimentele comerciale mondiale continuă să afecteze negativ economia. „Indicatorul nostru principal în ceea ce privește economia chineză, impulsul de creditare, care urmărește fluxul creditelor noi ca procentaj din economie, este încă în contracție la minus 3,8% din PIB. Acesta reflectă impactul crizei de lichidități onshore și al măsurilor de reglementare luate de către PBOC ce afectează în mod special băncile mici.

„Majoritatea indicatorilor Chinei sunt în scădere, mai ales generarea de electricitate (-2,7% de la an la an în iulie), cu excepția volumului transportului feroviar de marfă care este încă bine orientat (9,1% de la an la an în iulie). Din motive evidente, nu ne așteptăm ca recenta ameliorare din sectorul manufacturier să dureze. Noile comenzi pentru export au crescut ușor în iulie, dar de la un nivel foarte scăzut. Dinamica este încă negativă pentru întreprinderile mici și mijlocii. O mare parte a ameliorării privește companiile mari care pot găsi contra-măsuri împotriva tarifelor și care au cote de piață mari peste hotare”.

În septembrie, toate privirile vor fi ațintite spre băncile centrale. „Privind în viitor, știm că ținta principală a piețelor va fi reprezentată de ședințele băncilor centrale din septembrie. Nu ne așteptăm la niciun rezultat pozitiv în urma discuțiilor comercial SUA-China, care sunt în desfășurare, ceea ce ar crește presiunea ca băncile centrale să susțină economia.

„Nimeni nu se lasă păcălit cu privire la impactul preconizat al unei noi runde de măsuri asupra economiei reale. Dobânzile pe termen lung și pe termen scurt sunt scăzute, pot să mai scadă puțin, dar acest lucru nu va schimba drastic condițiile financiare. În plus, dacă relaxarea cantitativă ar putea împinge inflația înapoi către țintă, am ști deja acest lucru...Dezbaterile despre bugetul pe 2020 vor fi interesante în săptămânile ce urmează, căci putem observa cum politica fiscală preia conducerea din nou.

Între timp, ne așteptăm ca băncile centrale să încerce să liniștească investitorii anunțând viitoare reduceri ale dobânzii. În doar câteva săptămâni, Rezerva Federală a renunțat la mențiunea „ajustări de mijloc de ciclu”. Sunt tot mai multe dovezi care arată că nu ne aflăm la mijloc de ciclu, ci mai degrabă la final de ciclu. Fiind dependentă de războiul comercial, evoluția politicii monetare a SUA va depinde foarte mult de evoluția războiului comercial din următoarele luni. Credem că actualul termen limită de la 1 septembrie, când se preconizează că administrația SUA va implementa noile tarife împotriva Chinei, a fost deja evaluat de către Fed. La acest lucru se adaugă perspectiva pozitivă pentru economia SUA livrată de J. Powell la Jackson Hole, drept pentru care estimăm că Fed va reduce dobânzile cu 25 de puncte de bază în septembrie, dar probabilitatea unei alte reduceri de 25 de puncte de bază până la finalul anului este foarte mare.

În final, BCE ar trebui să dezvăluie „ în septembrie un pachet de politici semnificative și foarte de impact” (Oli Rehn). Motivul oficial este de a contracara îndoielile cu privire la capacitatea de a resuscita inflația, dar motivul principal real este riscul de recesiune din Germania. Credem că BCE va încerca să oficializeze noua cale politică monetară pe termen mediu și lung înainte ca Lagarde să intre în funcție, după confirmarea din octombrie. Credem că BCE ar putea scădea cu 20 de puncte de bază dobânda la depozite și ar putea reporni relaxarea cantitativă cu 30 de miliarde de euro pe lună. Un sistem cu mai multe niveluri, care a fost deseori menționat, a ieșit din noul instrumentar al politicii deocamdată deoarece „au apărut îngrijorări cu privire la posibilele consecințe neintenționate”, conform celui mai recent raport de ședință de la BCE”, încheie analistul.