BNR: Noul set de măsuri fiscale şi bugetare şi nefinalizarea proiectului de buget,printre incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei

Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei sunt legate de noul set de măsuri fiscale şi bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie, precum şi de nefinalizarea proiectului de buget, implicit de conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, se arată în comunicatul Băncii Naţionale a României emis joi, după şedinţa pe probleme de politică monetară a Consiliului de Administraţie al instituţiei.

Potrivit sursei citate, importante sunt şi incertitudinile legate de ritmul creşterii economiei zonei euro şi a celei globale, de evoluţia preţului petrolului pe pieţele internaţionale, de conduita politicilor monetare ale BCE şi ale băncilor centrale din regiune.

"În şedinţa de astăzi (joi, n.r.), Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia februarie 2019, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei pe parcursul următoarelor trei trimestre, la valori chiar uşor inferioare celor anticipate anterior, urmată de urcarea şi menţinerea acesteia uşor sub limita superioară a intervalului ţintei, până la finele orizontului prognoze. Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei sunt legate de noul set de măsuri fiscale şi bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie, precum şi de nefinalizarea proiectului de buget, implicit de conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri. importante sunt şi incertitudinile legate de ritmul creşterii economiei zonei euro şi a celei globale, de evoluţia preţului petrolului pe pieţele internaţionale, de conduita politicilor monetare ale BCE şi ale băncilor centrale din regiune", menţionează comunicatul băncii centrale.

Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei IPC a continuat să scadă în luna decembrie 2018 până la 3,27%, de la 3,43% în noiembrie, consolidându-se în interiorul intervalului de variaţie al ţintei staţionare. Evoluţia din decembrie a survenit în principal ca urmare a scăderii preţului combustibililor - pe fondul dinamicii cotaţiei petrolului pe pieţele internaţionale - compensată parţial de creşterile consemnate pe segmentul legumelor şi fructelor şi al produselor din tutun.

Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) s-a redus uşor, ajungând la 2,5%, de la 2,6% în luna noiembrie.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC în luna decembrie s-a menţinut la nivelul lunii anterioare, de 4,6%, în timp ce rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a crescut uşor până la 4,1%, de la 4% în luna noiembrie.

"Astfel, BNR şi-a îndeplinit obiectivul de menţinere a stabilităţii preţurilor pe termen mediu, în condiţiile unei conduite atent calibrate a politicii monetare", precizează sursa citată.

Conform băncii centrale, creşterea mult peste aşteptări a producţiei agricole a accelerat dinamica anuală a PIB real, la 4,4%, în trimestrul trei din 2018, de la 4,1% în trimestrul anterior. Pe partea cererii, se observă contribuţia majoritară la creşterea PIB a variaţiei stocurilor, urmată de cea a consumului gospodăriilor populaţiei, cu sprijinul crescut al autoconsumului şi al achiziţiilor din piaţa ţărănească, precum şi aportul negativ al formării brute de capital fix, arată documentul BNR.

Pe de altă parte, exportul net şi-a mărit contribuţia negativă la dinamica PIB faţă de datele precedente, pe fondul încetinirii mai pronunţate a creşterii exporturilor de bunuri şi servicii faţă de cea aferentă importurilor.

"Împreună cu deteriorarea balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare, aceasta a generat o adâncire substanţială a deficitului de cont curent în raport cu perioada similară a anului anterior", subliniază BNR.

Cele mai recente evoluţii citate de BNR relevă o uşoară decelerare a ritmului anual al activităţii industriale în perioada octombrie-noiembrie 2018 comparativ cu trimestrul III, până la 3%, în timp ce construcţiile şi-au atenuat contracţia, până la -3,9 la sută. În acelaşi timp, ultimul trimestru al anului a consemnat o revenire a ratei de creştere a achiziţiilor în comerţul cu amănuntul, care a ajuns la 5,9%, nivel totuşi inferior celor care au caracterizat prima jumătate a anului. Totodată, balanţa comercială a înregistrat o deteriorare mai alertă, contribuind la adâncirea în continuare a deficitului de cont curent, subliniază sursa citată.

Cât priveşte cursul de schimb, în ianuarie leul s-a depreciat cu 1,1% faţă de euro, arată comunicatul. Cotaţiile relevante ale pieţei monetare interbancare şi ecartul lor pozitiv faţă de rata dobânzii de politică monetară au reintrat pe o pantă uşor crescătoare la mijlocul lunii ianuarie 2019, iar cursul de schimb leu/euro a consemnat o creştere mai pronunţată în a doua parte a lunii.

Creditul acordat sectorului privat şi-a accelerat creşterea anuală în luna decembrie 2018, la 7,9%, cea mai mare creştere din mai 2012 până în prezent, de la 6,3% în luna noiembrie. Reprezentanţii băncii centrale arată, în context, că avansul a fost susţinut în principal de componenta în lei, a cărei pondere în totalul creditului s-a mărit la 66%, cel mai ridicat nivel din septembrie 1996.
Raportat la activitatea economică, nivelul creditului continuă însă să fie scăzut.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât, în şedinţa de joi, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Totodată, BNR a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% pe an.

"Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile păstrării stabilităţii financiare. Consiliul de administraţie subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse", se mai arată în comunicatul Băncii Naţionale a României.