ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Coaliţia care reuneşte cele mai mari companii din România: OUG 114 schimbă brutal reguli în sectoare economice majore

31 Ianuarie 2019   |   Mediafax

Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) a transmis miercuri, decidenţilor din România, o scrisoarea în care a explicat consecinţele Ordonanţei de Urgenţă 114/2018 din perspectiva tuturor industriilor afectate, dar şi a economiei României în ansamblu.

Sursa: Pixabay

 
 
OUG 114 schimbă, în mod brutal, reguli în sectoare care susţin modernizarea economiei şi calitatea vieţii populaţiei: sectorul energetic, telecomunicaţii, sectorul financiar-bancar şi piaţa de capital, inducerea unui şoc în aceste sectoare riscând să declanşeze o criză profundă, arată CDR.

Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) a transmis miercuri, decidenţilor din România, o scrisoarea în care a explicat consecinţele Ordonanţei de Urgenţă 114/2018 din perspectiva tuturor industriilor afectate, dar şi a economiei României în ansamblu. Scrisoarea a fost transmisă Preşedintelui, Prim-ministrului, Ministrului finanţelor publice, Ministrului energie, Ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, Ministrului pentru mediul de afaceri, Ministrului economiei, preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor cât şi liderilor partidelor politice parlamentare, preşedintelui Comisiei naţionale de strategie şi prognoză, preşedinţilor Autorităţii de Supraveghere Financiară, Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii şi Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie şi Guvernatorului Băncii Naţionale. . .


Ceea ce a contrariat în mod deosebit mediul de afaceri este că OUG 114 schimbă, în mod brutal, reguli în sectoare care susţin modernizarea economiei şi calitatea vieţii populaţiei: sectorul energetic, sectorul telecomunicaţiilor, sectorul financiar-bancar şi piaţa de capital. Inducerea unui şoc nejustificat în aceste sectoare riscă să le împingă într-o criză profundă. Oamenii de afaceri pe care CDR îi reprezintă, români şi străini deopotrivă, sunt uimiţi de maniera antagonică în care necesitatea măsurilor a fost prezentată şi de sugestia că mediul privat - în special companiile străine - este cauza eşecurilor statului de a colecta taxe şi impozite. Aceste sectoare, cu o contribuţie semnificativă la bugetul de stat şi la economia României au fost acuzate că lucrează în detrimentul tuturor clienţilor lor şi al ţării unde fac afaceri şi unde au investit miliarde de euro. Este de neînţeles o astfel de atitudine faţă de oamenii de afaceri şi activităţile derulate de mediul privat când guvernarea îşi propune să aibă creştere economică tot mai mare.

CDR nu înţelege cum vor câştiga cetăţenii ţării din retragerea intempestivă a administratorilor de fonduri de pensii private din România, din pierderea profitabilităţii sectorului bancar, din slăbirea pieţei de capital locale şi din stoparea unor investiţii majore care ar fi putut să aibă loc în sectorul comunicaţiilor şi cel energetic. Ca urmare a unor discuţii extinse cu economişti reputaţi şi cu lideri importanţi din mediul de afaceri, CDR subliniază că este posibil ca în urma OuG 114: accesul la finanţare să devină mai dificil în România; IMM-urile să fie afectate semnificativ; este posibilă o scădere a veniturilor şi a consumului; cetăţenii vor întâmpina dificultăţi în accesarea creditului bancar; vor creşte dezechilibrele macroeconomice; piaţa de capital va juca un rol şi mai mic în finanţarea economiei; leul se poate deprecia faţă de alte monede; statul riscă să plătească dobânzi mai mari pentru finanţarea deficitului.

În absenţa oricărui dialog şi a listei lungi de consecinţe nefaste pe care le anticipăm, CDR cere Guvernului să abroge Ordonanţa de Urgenţă înainte ca ea să producă efecte negative.

Decizia Guvernului României de a adopta OuG 114/2018 în ultimele zile ale anului, fără consultarea mediului de afaceri şi a industriilor afectate şi fără un studiu de impact a reprezentat continuarea unei practici frecvente. Nu este prima dată când mediul de afaceri nu este consultat şi nici măcar avertizat din timp de măsuri cu consecinţe semnificative. CDR atrage atenţia, din nou, că firmele care sunt sau doresc să fie active în România au nevoie de un cadru legislativ stabil şi predictibil pentru a putea lua decizii de afaceri (pe termen lung). Intervenţia continuă, severă şi impredictibilă a Guvernului în cadrul legislativ nu face decât să îngreuneze activitatea de afaceri şi are un potenţial serios de a descuraja investiţiile.

Dincolo de consideraţiile care privesc fiecare dintre sectoarele vizate, efectul cumulat al tuturor acestor măsuri poate foarte bine să accelereze panta descendenta pe care intră economia României. Conform calculelor Băncii Naţionale a României este foarte probabil ca majoritatea băncilor din România să aibă pierderi în următorii ani, ceea ce nu poate să însemne decât o restrângere a creditării pe plan naţional, în condiţiile în care gradul de intermediere financiară în România este unul din cele mai scăzute din Europa, iar finanţarea în România este dependentă în mod semnificativ de sistemul bancar. Dacă marile companii vor găsi, cel mai probabil, soluţii de finanţare transfrontaliere, de la instituţii financiare din străinătate sau prin intermediul pieţelor de capital, îngreunarea accesului la finanţare va avea cel mai mare impact negativ asupra consumatorilor (în mod special în ce priveşte creditele ipotecare) şi a companiilor mici. Mai mult, va fi încurajată finanţarea nereglementată şi nefiscalizată. Conform analizei de impact realizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, condiţiile exagerate impuse administratorilor fondurilor de pensii sunt un alt mod prin care se transmite dorinţa Guvernului că acestea ar trebui să părăsească România. Li se impun cerinţe de creştere a capitalurilor complet nejustificate şi la o distanţă considerabilă de orice bună practică europeană. În cazul telecomunicaţiilor şi energiei preţurile reglementate, restricţiile la vânzare şi noile taxe sau contribuţii riscă să falimenteze jucătorii mici din piaţă şi celor mari să le reducă marjele într-o asemenea măsură încât vor fi forţaţi să ia măsuri care să le limiteze expunerea la creşterea costurilor şi să reducă investiţiile.

CDR consideră că este deosebit de important ca Guvernul să reflecteze la riscul sistemic pe care îl poate induce economiei. Dezvoltăm în continuare punctele de mai sus pe care le găsim îngrijorătoare:

Sectorul bancar

Introducerea unei taxe pe activele bancare, disproporţionată faţă de dimensiunea sistemului şi raportarea ei la indicele ROBOR este un element de natură să inducă confuzie şi să prejudicieze statutul de economie de piaţă. Creşterea ROBOR este în principal cauzată de inflaţie, de deficitul bugetar, de politicile guvernamentale şi nu de bănci. În plus, chiar dacă taxarea activelor financiare ale băncilor nu ar fi legată de ROBOR, nivelul prezent al acesteia (de cca 1,2% pe an) depăşeşte orice altă taxă similară din Europa. Taxa va fi aplicată unei baze de active care include cash-ul, rezervele obligatorii depuse la Banca Naţională şi obligaţiunile de stat, o prevedere unică din informaţiile noastre în UE sau în lume. Includerea obligaţiunilor de stat în baza de taxare distorsionează competiţia pentru băncile locale care deţin titluri de stat faţă de cele nerezidente sau de orice altă categorie de deţinător nerezident. Nivelul actual al taxei este triplu faţă de rentabilitatea activelor înregistrată de bănci în ultimii 10 ani, de 0,44%. Alte ţări care au introdus o taxă similară au avut drept motivaţie recuperarea fondurilor suplimentare utilizate de stat pentru salvarea băncilor cu probleme după criza financiară din 2008, ceea ce nu este cazul în România. Dimpotrivă, nivelul investiţiilor aduse în România de către băncile străine se ridică la miliarde de euro. În esenţă, o astfel de taxă trebuie să aibă scopul de a diminua riscul în sistemul bancar fiindcă altfel consecinţele impunerii ei pot fi drastice: economie bazată mai mult pe cash, investiţii reduse semnificativ şi costuri crescute pentru împrumuturile guvernamentale. Ungaria s-a văzut nevoită să reducă în mod substanţial nivelul taxei în ultimii 2 ani din cauza acestor consecinţe luate insuficient în calcul.

Din studiul de impact realizat de Banca Naţională a României, în scenariul advers, în doar doi ani de zile, 27 de bănci incluzându-le pe toate cele sistemice, nu ar mai deţine suficiente fonduri proprii pentru acoperirea integrală a cerinţelor globale de capital impuse de legislaţia europeană. Cele 27 de bănci vor trebui să le ceară acţionarilor în 2020 un aport suplimentar de capital de cel puţin câteva miliarde de euro. De asemenea, BNR a recomandat că ar fi utilă includerea în fundamentarea propunerii fiscale privind taxa pe active bancare şi a costurilor pe care autorităţile ar putea fi nevoite să le plătească pentru salvarea băncilor. România are cel mai mic grad de intermediere financiară din UE (26,4%), cel mai mic număr de IMM-uri la o mie de locuitori (43), cel mai scăzut grad de digitalizare şi în consecinţă o nevoie crescută de finanţare (împrumuturi). Având în vedere că această taxă va înghiţi tot profitul sistemul bancar, instituţiile de credit in România nu vor avea resursele necesare pentru a investi în dezvoltarea infrastructurii şi educaţiei financiare pentru ca ţara noastră să poată recupera decalajul faţă de UE.

Pilonul II de pensii

Din analiza de impact realizată de ASF, administratorilor fondurilor de pensii private le sunt impuse cerinţe suplimentare de capital complet nerezonabile, fără o fundamentare a riscurilor care ar trebui acoperite de acest capital suplimentar. Administratorii celor şapte fonduri de pensii private vor trebui să îşi crească capitalurile proprii cu aproximativ 800 de milioane de euro doar în 2019, adică de 11 ori mai mult decât în prezent şi de două ori mai mult decât toate comisioanele brute încasate de toţi administratorii Pilonului II în cei 11 ani de funcţionare a sistemului. Guvernul nu a oferit niciun fel de justificare pentru impunerea unor cerinţe de capital atât de stricte în paralel cu reducerea cu până la 70% a nivelului comisioanelor de administrare permise.

Într-un limbaj cât se poate de simplu, administratorii vor trebui să aducă de acasă 800 de milioane de euro într-o situaţie în care reducerea comisioanelor, oricum mici în comparaţie cu media UE, nu le va mai permite să realizeze profituri. Este o invitaţie nescrisă ca aceste companii să plece, cu efecte greu de anticipat, este o naţionalizare de facto a sistemului. "Nivelul ridicat al capitalului social minim, coroborat cu termenul scurt de conformare (raportat la valoarea aportului necesar), poate să descurajeze activitatea de administrare a fondurilor de pensii administrate privat, existând riscul ca unii dintre administratori să nu poată obţine resursele necesare şi să fie nevoiţi să se retragă", potrivit analizei ASF. Bursa de la Bucureşti va primi o lovitură catastrofică, iar obiectivul creşterii finanţării economiei româneşti prin piaţa de capital va fi imposibil de atins pe termen mediu şi lung. Nu în ultimul rând, eliminarea acestui mecanism de acumulare a economisirii interne va determina şi el creşterea costurilor de finanţare şi refinanţare a datoriei publice şi sporirea dependenţei de fluxurile de capital străin, de obicei mai volatil, într-o ţară în care evoluţiile demografice (îmbătrânirea populaţiei şi emigraţia) vor avea efecte grave atât asupra bugetului cât şi nivelului de trai al cetăţenilor.

Telecomunicaţii

În sectorul telecomunicaţiilor Guvernul a decis să majoreze tariful de monitorizare de la maxim 0,4% la 3% din cifra de afaceri, taxă care este excesivă şi nejustificată, contravine cadrului european şi naţional de reglementare şi care se va transforma într-o povară pentru întreaga industrie de telecomunicaţii din România şi pentru toţi utilizatorii de internet fix şi mobil, telefonie fixă şi mobilă şi servicii de televiziune şi care va conduce la blocarea dezvoltării reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice. În linie cu prevederile europene, această taxă trebuie să acopere doar valoarea costurilor administrative suportate de către autoritatea de reglementare pentru îndeplinirea atribuţiilor de reglementare stabilite în sarcina sa, iar nu să aibă drept consecinţă o suprataxare a industriei.

Pragurile minime stabilite de OuG 114 pentru participarea la licitaţiile pentru spectrul de bandă par a fi atât de ridicate încât vor descuraja orice investiţii semnificative în viitor. De asemenea, OUG 114 defavorizează sectorul comunicaţiilor electronice faţă de alte industrii prin disproporţia dintre pericolul social redus al faptelor vizate de Art. 85 (privind regimul sancţionator al lucrărilor de infrastructură de telecomunicaţii) şi cuantumul sancţiunii aplicate prin prevederile respective. Prevederile sunt şi contradictorii în legătură cu regimul de autorizare şi se adaugă unui proces deja foarte birocratic de avizare şi autorizare. Menţinerea acestor prevederi va avea drept efect blocarea investiţiilor în construirea de reţele de mare viteză şi în modernizarea reţelelor existente.

Preţurile pentru achiziţia spectrelor de frecvenţe sunt exagerat de mari şi fără nicio legătură cu valoarea reală, fiind stabilite aleatoriu, în contradicţie cu prevederile cadrului european de reglementare. România se putea lăuda la nivel global cu o viteză a internetului care ne plasa pe primele locuri, dar această performanţă poate fi menţinută doar prin investiţii constante. În contextul în care România, inclusiv la momentul preluării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, şi-a asumat obiective precum digitalizarea economiei şi administraţiei ca priorităţi naţionale este de neînţeles de ce Guvernul optează pentru un regim de taxare punitiv şi descurajant în acest domeniu. Infrastructura de telecomunicaţii care este fundaţia şi catalizatorul multor altor sectoare şi progresul către o economie digitală avansată este periclitată de OuG 114. În acest context, realizarea obiectivelor Agendei Digitale pentru Europa privind accesul la serviciile de comunicaţii de bandă largă până în 2020, precum şi implementarea "Planului de acţiuni: 5G pentru Europa" privind introducerea coordonată a serviciilor 5G în Uniune , inclusiv în România, sunt puse în real pericol.

Sectorul energetic

În sectorul energetic situaţia este, de asemenea, îngrijorătoare. Este vorba de un sector unde, din nou, necesarul de investiţii este foarte mare şi statul român nu are nici pe departe resursele necesare pentru a le face pe toate în următoarele două decenii. Decapitalizarea sectorului în urma acestei ordonanţe va încetini şi mai tare ritmul investiţiilor. Eforturile de până acum de liberalizare şi de-reglementare a pieţelor de gaz şi electricitate au reprezentat un progres însemnat, în ciuda unor deficienţe încă semnificative care ar fi trebuit să fie adresate, dar nu în felul în care o face OuG 114.

Ordonanţa stabileşte preţul angro al gazelor naturale în România la un nivel mult inferior preţurilor internaţionale, reintroduce obligaţiile de vânzare pentru producătorii de gaze, prevede ca ANRE să determine proporţia dintre importuri / producţie internă pentru segmentul nerezidenţial şi introduce o contribuţie de 2% către reglementator. Aceşti termeni reprezintă o intervenţie guvernamentală severă pe piaţa energiei din România, abandonând dezvoltarea pieţelor angro de energie care au permis producătorilor şi furnizorilor, importatorilor şi comercianţilor naţionali şi internaţionali să concureze în furnizarea consumatorilor români. Aceşti termeni reintroduc de facto o economie centralizată. Acestea sunt în conflict puternic cu principiile pieţei unice ale UE privind liberul schimb şi libera circulaţie a mărfurilor şi vor genera inevitabil declanşarea unor proceduri care să penalizeze încălcarea a dreptului comunitar.

OUG 114 descurajează investiţiile în producţia de gaze naturale deoarece producătorii nu vor putea să vândă la preţuri care să le reflecte pe cele internaţionale ale materiilor prime. De-a lungul timpului, acest lucru va reduce producţia de gaze naturale în România, activitatea economică şi ocuparea forţei de muncă conexe. De asemenea, OUG 114 discriminează producătorii români faţă de cei externi, care vor putea vinde fără restricţii. Ordonanţa răstoarnă progresele înregistrate în reformarea pieţei româneşti a gazelor naturale: de exemplu, preţurile fixe şi contribuţia ANRE de 2% ar putea să prevină activităţile comercianţilor care de obicei operează cu marje mici. În consecinţă, o dezvoltare a lichidităţii pe pieţele centralizate din România (care a reprezentat o justificare esenţială pentru obligaţia de piaţă centralizată) este puţin probabilă. Stabilirea unui preţ mult mai scăzut pentru gaze în comparaţie cu preţurile regionale europene şi stabilirea unui coş de gaz ar putea constitui, de asemenea, o măsură de ajutor de stat. În plus, aceste măsuri vor genera pierderi semnificative la bugetul de stat şi, eventual, pierderi suplimentare datorate reducerii investiţiilor, scăderii producţiei de gaze, pierderii locurilor de muncă şi impactului economic negativ.

În acest context, o contribuţie la autoritatea de reglementare aplicată cifrei de afaceri într-o industrie care, în mare măsură, funcţionează cu volume mari şi marje reduse poate pune în pericol rentabilitatea până la punctul de anulare a cheltuielilor de capital. Modul defectuos în care a fost scrisă legea şi majorarea amenzilor creează expuneri semnificative în caz de neconformitate şi, prin urmare, aruncă sectorul energetic într-un impas; tranzacţiile de pe piaţa energiei electrice şi gazelor au arătat deja semne de blocaj cu efecte vizibile. OUG 114 stimulează, de asemenea, participanţii pe piaţă să cumpere gaze de la producătorii români la preţuri fixe (scăzute) şi apoi să le exporte. Anticipăm o creştere masivă a exporturilor de gaze naturale din România, urmate probabil de importuri substanţiale la un preţ mai mare pentru a acoperi nevoile consumului intern. Efectele acestei ordonanţe vor fi reducerea aprovizionării consumatorilor români, în special în perioadele de cerere ridicată în timpul iernii, care este opusul intenţiilor factorilor de decizie politică. OUG 114 limitează preţurile fixe şi obligaţia de vânzări până în februarie 2022. Cu toate acestea, va fi dificilă trecerea dintr-o piaţă centralizată planificată şi reglementată înapoi într-un cadru de piaţă competitiv.

În sectorul energiei electrice, revenirea la reglementarea preţurilor pentru consumatorii casnici, la doar un an după liberalizare, creează o situaţie incertă pentru cei (aproximativ 2 milioane) care au optat pentru piaţa liberă. Prin acordarea de preţuri preferenţiale clienţilor reglementaţi ai pieţei, acei clienţi de pe piaţa liberă vor fi dezavantajaţi în ceea ce priveşte preţurile şi vor lua în considerare probabil o revenire la preţurile reglementate. În ultimii ani, furnizorii au investit foarte mult în dezvoltarea pieţei competitive, bazându-se pe calendarul liberalizării şi pe intenţia explicită de a crea o piaţă liberă. Prin reglementarea unui segment de piaţă, concurenţa pe segmentul liber este afectată negativ de denaturarea preţului, luând în considerare retragerea de pe piaţa concurenţială a unei cantităţi de energie electrică care urmează să fie vândută la preţuri şi tarife reglementate şi orice costuri asociate cu vânzarea de energie electrică segmentul reglementat nerecunoscut de ANRE sau recunoscut cu întârziere va fi transferat pe segmentul competitiv, prezentând astfel o subvenţie a segmentului reglementat de către cel competitiv. Peste noapte, această piaţă - rezultatul muncii de ani de zile împreună cu autorităţile din România este periclitată, cu consecinţe negative pentru investiţii.

Piaţa de capital

Piaţa de capital a suferit pierderi semnificative imediat după anunţarea OuG 114/2018 şi apoi în săptămânile următoare. CDR consideră că această cădere a bursei a fost determinată fără niciun echivoc de anunţul neaşteptat al tuturor acestor măsuri. Această volatilitate crescută va afecta încrederea investitorilor tocmai când BVB făcea eforturi semnificative să treacă de la statutul de piaţă de frontieră la cel de piaţă emergentă ceea ce ar putea aduce investiţii semnificative în România. Fondurile care investesc în pieţe emergente au active în administrare de cca 130 de ori mai mari decât cele care investesc în pieţe de frontieră şi care în prezent nu pot investi în Romania.

Afectarea administratorilor fondurilor din Pilonul 2 şi a băncilor (sectorul financiar fiind unul dintre cele mai reprezentative de la bursă) se resimte în afectarea bazei de investitori locali care să susţină ofertele publice derulate prin piaţa de capital şi lichiditatea sustenabilă a pieţei a redus lichiditatea şi o va face în continuare dacă aceste fonduri vor fi nevoite să se retragă. În contextul în care această OuG rămâne neschimbată bursa românească va rămâne considerabil subdezvoltată faţă de alte burse din regiune. Pe lângă impactul derivat din afectarea bazei de investitori locali, OuG s-a făcut şi mai tare resimţită cu măsurile de afectare a sectorului energetic si telecomunicaţii, care, împreună cu sectorul bancar, reprezintă constituenţii principali ai indicelui de referinţă al pieţei de capital locale, BET. Orice afectare a sectorului în care companiile incluse în indice activează se reflectă în preţul acţiunilor acestor companii, reduce evaluarea din perspectiva diminuării profitabilităţii şi afectează lichiditatea sustenabilă pe termen mediu şi lung a acestora. În plus, toate acestea reduc şansele de noi listări de companii private româneşti pe BVB, contrar obiectivului european de reducere a dependenţei de finanţare a companiilor prin credit bancar. Considerăm că scăderea indicilor bursei de valori ca urmare a acestei OuG a afectat dramatic încrederea investitorilor şi prin urmare scăderea atractivităţii investiţiilor vor anula şansele de promovare anul acesta a României la statutul de piaţă emergentă în ciuda tuturor eforturilor întreprinse de peste patru ani.

Sectorul construcţiilor

Sectorul construcţiilor este de asemenea afectat negativ de lipsa de claritate a OUG 114, atât în ceea ce priveşte formulările juridice, cât şi în ceea ce priveşte obiectivele pe care le are pentru acest sector. Nu este foarte clar cine va beneficia de stimulentele fiscale din ordonanţă şi modul în care legislaţia este elaborată va avea un impact atât asupra companiilor din alte sectoare care au mici activităţi de construcţii, dar şi asupra personalului din sectorul construcţiilor care nu este direct implicat în construcţii, dar care se ocupă de diverse activităţi conexe. În general, constructorii cu o cifră de afaceri semnificativă (mai mare de 1 milion de euro), cu comportamente financiare previzibile, atractive din punct de vedere bancar, au o cifră de afaceri generată din mai multe activităţi, nu numai din construcţii. Ca urmare, sustenabilitatea lor economică şi potenţialul de dezvoltare sunt mai mari în comparaţie cu alte companii care au un singur tip de activitate. Stabilirea pragului de 80% din cifra de afaceri va determina aceste companii să se împartă în entităţi mai mici, cu cifre de afaceri mai mici, diminuându-şi capacităţile competitive din punct de vedere al bancabilităţii pentru lucrări de infrastructură mari. Pe de altă parte, cifra de afaceri mare asigură competitivitatea contractorilor români în ofertele mari din sectorul public datorită bancabilităţii şi a capacităţii de a oferi garanţii financiare până la nivelul solicitat pentru lucrări mari de infrastructură.

Pragul de 80% din cifra de afaceri stabileşte o limită foarte volatilă, care trebuie demonstrată lunar autorităţilor fiscale, pentru a evidenţia implementarea legitimă a OUG 114; acest lucru va genera un volum mare de muncă birocratică şi costuri crescute, cu un risc mare de interpretare şi punere în aplicare greşită, ceea ce ar duce la sancţiuni pentru companie.

Concluzie

Toate aceste măsuri vin în contextul în care economia României pare că a atins vârful de creştere economică şi urmează să intre într-o perioadă de creştere mai temperată. Mai rău, există suficiente semnale că prognozele vizavi de economia europeană sunt mai degrabă precaute în următoare perioadă şi ştim că dacă cel mai important partener comercial strănută, România răceşte. Peste toate acestea există îngrijorări legate de sustenabilitatea finanţelor publice mai ales că aceste măsuri, venite pe sfârşit de an, par menite să aducă fonduri la un buget de stat care reuşeşte cu greu să facă faţă tuturor creşterilor de cheltuieli publice din ultimii ani. Toate acestea reprezintă riscuri semnificative pentru economia României şi acumularea lor nu este de bun augur nici pentru mediul de afaceri, nici pentru populaţie, nici pentru bugetul statului în final. Cifrele macroeconomice solide obţinute cu greu după restructurarea din perioada 2011-2015 şi o economie globală şi europeană puternice, au acţionat ca un scut pentru unele dintre măsurile Guvernului care au creat dezechilibre în unele domenii din mediul privat in România. De data aceasta, măsurile introduse de OuG 114 aduc schimbări masive, structurale, ce pot avea impact grav în întreaga economie cu implicaţii pentru fiecare cetăţean. Acest mod arbitrar de a lua decizii va deveni foarte coroziv pe măsură ce norii se adună, încheie documentul CDR.

CDR este o iniţiativă privată, apolitică, ce reuneşte organizaţii cum sunt Camera Americană de Comerţ în România (AmCham), Camera Franceză de Comerţ în România (CCIFER), Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerţ şi Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders, Consiliul Investitorilor Străini (FIC) sau Confederaţia Patronală Concordia. Companiile reprezentate de cele 25 de organizaţii de afaceri membre CDR angajează peste un milion de oameni şi generează aproximativ 50% din PIB.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 364 / 9864
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Ce proiecte i-au ținut ocupați pe avocații de Real Estate de la Biriș Goran, în ultimul an. Punctele vulnerabile ale tranzacțiilor din piața imobiliară, explicate de Gabriel Biriș, fondatorul firmei
LegiTeam: Zamfirescu Racoţi & Partners recrutează Paralegal
Transferurile de proprietate și închirierile, cea mai mare pondere în mandatele echipei de Real Estate de la Radu & Asociații, în ultimele luni. Lucian Vițelaru, Senior Managing Associate, explică la ce se uită investitorii și ce precauții își iau bancile care finanțează proiectele
Cei mai buni avocați de Banking & Finance, recomandați de Legal 500 în ediția 2019. Cu ce proiecte au punctat firmele evidențiate și avocații listați
The European Legal 500, ediția 2019 | Cele mai bune firme de avocatură din România, în 15 arii de practică. NNDKP, ŢZA, PeliFilip, CMS și PNSA s-au distanțat de pluton. Cine sunt avocații considerați ‘Leading individuals’ și ‘Next Generation’
Mihai Mareș, singurul avocat român din elita “Leading individuals” – Legal 500 EMEA 2019, remarcat pentru practica “white-collar crime” | Avocatul la care trebuie să te duci, în România, pentru infracțiuni legate de criminalitatea gulerelor albe
Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen anunță formalizarea Centrului de Excelență în Litigii Fiscale (NNDKP CELF)
Noerr își consolidează departamentul de taxe, prin cooptarea a doi membri noi
Practica de Banking & Finance din KPMG Legal a reprezentat aproximativ 50% din totalul veniturilor societății de avocatură. Laura Toncescu, Partener KPMG în România: În afară de tranzacții și finanțări, un factor de succes a fost orientarea noastra spre zona de FinTech
RTPR Allen & Overy a asistat Barclays Bank PLC în calitate de aranjor pentru Alpha Bank România în cadrul primului program de emisiuni de obligațiuni ipotecare din România. A fost o tranzacție extraordinar de complexă și solicitantă, spun avocații
Clifford Chance Badea a asistat Alpha Bank România la lansarea primului program de emisiune de obligațiuni ipotecare realizată de un emitent român. Ce avocați au făcut parte din echipă
Echipa de Real Estate a BSMP lucrează în cinci proiecte de achiziție a unor terenuri din București pe care se vor construi birouri și ansambluri rezidențiale. Daniela Milculescu, Partener: Suntem implicați și într-o serie de discuții privind potențiale tranzacții pe piața hotelieră
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...