Comisia Europeană a adoptat orientări privind contractele colective de muncă ale liber profesioniştilor

 

Potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar, orientările adoptate joi clarifică situaţiile în care anumite persoane care desfăşoară o activitate independentă îşi pot uni forţele pentru a negocia în mod colectiv condiţii de muncă mai bune, fără a încălca normele UE în materie de concurenţă.

 

"S-ar putea ca unele persoane care desfăşoară o activitate independentă în economia digitală şi în afara acesteia să nu fie în măsură să îşi negocieze individual condiţii de muncă adecvate, confruntându-se, prin urmare, cu condiţii de muncă dificile. Unirea forţelor pentru a purta negocieri colective poate fi un instrument puternic de îmbunătăţire a acestor condiţii. Noile orientări urmăresc să ofere securitate juridică persoanelor care desfăşoară o activitate independentă fără angajaţi, clarificând situaţiile în care dreptul concurenţei nu împiedică eforturile acestora de a purta negocieri colective pentru o obţine condiţii de muncă mai bune", a declarat vicepreşedinta Comisiei Europene, Margrethe Vestager.

 

Articolul 101 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene interzice acordurile între întreprinderi care restrâng concurenţa. Deşi contractele colective încheiate între angajatori şi lucrători nu intră sub incidenţa normelor UE în materie de concurenţă, persoanele care desfăşoară o activitate independentă sunt considerate "întreprinderi" şi, prin urmare, riscă să încalce normele în materie de concurenţă atunci când poartă negocieri colective cu privire la onorariile lor sau la alte condiţii comerciale. Prin urmare, deseori persoanele care desfăşoară o activitate independentă nu sunt sigure dacă îşi pot negocia în mod colectiv condiţiile de muncă.

 

Orientările se aplică persoanelor care desfăşoară o activitate independentă fără angajaţi şi care lucrează pe deplin pe cont propriu şi nu angajează alte persoane.

 

Orientările clarifică circumstanţele în care anumite persoane care desfăşoară o activitate independentă fără angajaţi pot negocia în mod colectiv pentru a-şi îmbunătăţi condiţiile de muncă fără a încălca normele UE în materie de concurenţă. În special, orientările clarifică următoarele aspecte: dreptul concurenţei nu se aplică persoanelor care desfăşoară o activitate independentă fără angajaţi şi care se află într-o situaţie comparabilă cu cea a lucrătorilor. Printre acestea se numără persoanele care desfăşoară o activitate independentă fără angajaţi şi care: furnizează servicii exclusiv sau predominant unei întreprinderi; muncesc alături de lucrători şi furnizează servicii către sau prin intermediul unei platforme digitale de muncă.

 

Comisia Europeană nu va aplica normele UE în materie de concurenţă în cazul contractelor colective de muncă încheiate de persoanele care desfăşoară o activitate independentă fără angajaţi şi care se află într-o poziţie de negociere slabă. Acest lucru este valabil, de exemplu, atunci când persoanele care desfăşoară o activitate independentă fără angajaţi se confruntă cu un dezechilibru în ceea ce priveşte puterea de negociere din cauza faptului că poartă negocieri cu întreprinderi mai puternice din punct de vedere economic sau atunci când poartă negocieri colective în temeiul legislaţiei naţionale sau al legislaţiei UE.

 

Prin intermediul Reţelei europene în domeniul concurenţei şi al reuniunilor specifice cu partenerii sociali europeni, Comisia va monitoriza modul în care aceste orientări se reflectă la nivel naţional. Comisia va revizui aceste orientări până în 2030.

 

Orientările fac parte din acţiunile menite să asigure abordarea adecvată a condiţiilor de muncă ale lucrătorilor pe platforme online, printre care se numără şi propunerea de directivă a Comisiei şi Comunicarea privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru lucrul pe platforme. Cu toate acestea, domeniul de aplicare al orientărilor nu se limitează la persoanele care desfăşoară o activitate independentă fără angajaţi şi care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă, ci include şi situaţia persoanelor care desfăşoară o activitate independentă fără angajaţi şi care sunt activi în economia offline.