Studiu BestJobs și Boston Consulting Group: Doi din trei români sunt dispuși să o ia de la zero în carieră, ca răspuns al schimbărilor tehnologice

Doi din trei români (66,8%) sunt dispuși să facă o schimbare totală în ceea ce privește cariera lor și să opteze pentru reconversie profesională, iar șapte din zece dedică timp semnificativ într-un an învățării pentru a-și perfecționa aptitudinile, astfel încât să facă față provocărilor aduse pe piața muncii de tendințe majore precum avansul tehnologic și globalizarea. La polul opus, 33,2% dintre români nu sunt dispuși să dobândească aptitudini și cunoștințe pentru un job diferit și ar face acest lucru doar dacă ar întâmpina probleme serioase pe piața muncii, iar 26% petrec puțin timp pe an pentru a-și dezvolta competențele, potrivit unui studiu realizat în 197 de țări, printre care și România, de către BestJobs și Boston Consulting Group, unul dintre cei mai mari consultanți de business din lume.

Studiul „Decoding Global Trends in Upskilling and Reskilling” evaluează modul în care 366.000 de angajați din întreaga lume percep schimbările aduse pe piața muncii de două tendințe majore: avansul tehnologic - automatizare, inteligență artificială, robotică - și globalizare. De asemenea, studiul a evaluat dorința angajaților de a se adapta acestor modificări, învățând abilități noi pentru profesia lor curentă (upskilling) sau dobândind, prin training, abilități pentru o profesie diferită (reskilling). Astfel, la nivel global, angajații sunt conștienți de avansul tehnologic și de automatizare, 61% dintre aceștia spunând că joburile lor vor fi afectate într-o mare măsură de aceste trenduri. Respondenții care se simt cel mai puțin afectați vin din țări din America Centrală, din Marea Britanie, din China și din România, în timp ce angajații cei mai speriați de aceste trenduri sunt din țări precum Grecia, Portugalia, Nigeria, Brazilia sau Japonia.

În România, cei mai mulți respondenți care cred că jobul lor va fi afectat de schimbările tehnologice lucrează în domenii precum digital & analiză și automatizare (59%), IT și tehnologie (52%), finanțe și audit (45,6%). La polul opus, cel mai puțin îngrijorați din acest punct de vedere sunt cei care lucrează în vânzări (31%), juridic (24%) și asistență socială (23%).

În privința efectelor globalizării, cei mai mulți respondenți care cred că jobul lor va fi afectat de această tendință sunt angajații din știință și cercetare (41,7%), IT & tehnologie (41%), digital & analiză și automatizare (40,3%). De partea cealaltă, cei care se consideră mai puțin afectați de globalizare lucrează în administrație și secretariat (26,4%), media și informații (25,4%) și juridic (23%).

67% dintre angajații la nivel global se arată deschiși la ideea de reconversie profesională, ca urmare a schimbărilor aduse de tehnologie și globalizare

Țări precum Mexic, Panama și Republica Dominicană se află pe primele trei locuri în privința disponibilității angajaților să treacă printr-un proces de reconversie profesională, cu un procent de circa 90% dintre angajați. La polul opus, se află angajații din țări precum Iran, Bulgaria, Polonia sau Germania, care sunt cei mai puțin deschiși la această idee, într-un procent de până la 53% pentru fiecare dintre aceste țări. De altfel, în Europa de Vest atitudinea angajaților este mai degrabă una pasivă, în care aceștia se gândesc la reconversie profesională doar în cazuri extreme, atunci când sunt pe punctul de a-și pierde jobul.

În România, 66,8% dintre respondenți se arată dispuși să apeleze la reconversie profesională, iar cei mai deschiși la o astfel de idee sunt angajații cu vârste cuprinse între 31 și 50 de ani și al căror nivel de educație este doar liceul (70%).

Din punct de vedere al joburilor deținute în prezent, cea mai mare deschidere pentru reconversie profesională o au angajații din domenii precum vânzări (78,3%), media și informații (78%), achiziții și logistică (74,4%). La polul opus, se află cei din IT (54%), știință și cercetare (53,9%) și juridic (53,6%).

Românii preferă să învețe singuri pentru a se dezvolta profesional 

În privința timpului petrecut cu învățarea pentru creșterea aptitudinilor profesionale, diferențele la nivel global sunt semnificative: dacă în China peste 80% dintre respondenți dedică până la câteva luni pe an pentru dezvoltarea lor profesională, în Germania procentul este de doar 38% dintre respondenți.

România se situează pe locul 31 în rândul țărilor analizate în ceea ce privește timpul alocat de către angajați pentru învățare și dezvoltare profesională, cu aproximativ 71% dintre respondenți menționând că alocă săptămâni sau chiar câteva luni pe an pentru astfel de activități, cei mai mulți dintre aceștia venind din domenii precum știință și cercetare, IT și sănătate.

În ceea ce privește resursele folosite pentru învățare, cei mai mulți angajați români (69,3%) preferă să învețe singuri (self-learning), ori se bazează pe trainingul la job (66,8%) pentru a dobândi noi aptitudini profesionale. De asemenea, o pondere importantă în instrumentele de învățare o au aplicațiile mobile (24%) și cursurile online (20%).