Drepturile de franciză sunt reglementate de un regulament european care se aplică direct în România şi nu este preluat prin reglementări interne, a declarat, joi, Daniela Bădilă, director general la Consiliul Concurenţei, la un eveniment de specialitate.

"Drepturile de franciză sunt reglementate de un regulament european care se aplică direct în România, deci nu este preluat prin reglementări interne. Este un regulament de exceptare pe categorii a acordurilor verticale, franciza fiind un tip de acord vertical, respectiv francizorul dă ceva francizatului. Alături de franciză mai sunt şi alte categorii acoperite de acest regulament, tot contracte uzuale, contracte de distribuţie exclusivă sau contracte de distribuţie selectivă", a spus aceasta.

Potrivit Danielei Bădilă, regulamentul prevede că în situaţia în care francizorul sau francizatul au o cotă de piaţă, pe care activează, de sub 30%, iar acordul de franciză nu conţine restricţii grave, atunci este exceptat automat de la Legea concurenţei.

"Acele acorduri chiar dacă sunt încheiate între francizor şi francizaţi, cu cote sub 30% din piaţă, nu trebuie să conţină restricţii grave. Restricţiile permise sunt cele care ţin de protejarea identităţii mărcii, a coerenţei mărcii şi a utilizării know-how-ului pe care francizatul îl dobândeşte de la francizor. Acestea sunt de regulă permise, dar în anumite limite", a explicat Daniela Bădilă.

Aceasta a adăugat că durata contractului de franciză nu trebuie să depăşească cinci ani, ca să fie exceptată clauza de non-concurenţă.

În opinia directoarei, cele mai importante restricţii severe din contractele de franciză sunt interzicerea comenzilor online pentru francizat şi impunerea unui preţ de către francizor.

"Nu pot fi interzise comenzile online. Onorarea comenzilor online reprezintă o formă de vânzare pasivă ce nu poate fi exceptată. (...) Ce poate face francizorul este să recomande un preţ, dar să nu ia măsuri pentru a impune acel preţ. Deci, nu putem, dintr-o recomandare, să mergem într-o impunere de preţ. De asemenea, o restricţie permisă este obligaţia privind aprovizionarea exclusivă de la francizor sau de la furnizorii pe care francizorul îi desemnează", a arătat reprezentanta Consiliului Concurenţei.

Ea a precizat că instituţia are în analiză patru cazuri pe acorduri de franciză, care nu sunt finalizate. "Vorbim doar despre o posibilă încălcare a legii şi de prezumţia de nevinovăţie", a explicat Bădilă.

Astfel, Consiliul Concurenţei analizează posibila încălcare a legilor concurenţei la francizele Dabo Doner (vânzare de produse fast-food), Green Care Cosmetics (industria înfrumuseţării) şi alte două cazuri pe piaţa distribuţiei de piese şi accesorii pentru autovehicule, Euro Parts Distribution SRL şi Karma Crimpex SRL.

Daniela Bădilă spune că sunt analizate, de la caz la caz, posibile impuneri ale preţului de revânzare şi/sau interdicţia de promovare online şi existenţa unor clauze de neconcurenţă în contractele dintre francizori şi francizaţi.

La rândul său, Luca Drăgan, managing partner la BaF - Biroul de Afaceri în Franciză, a declarat că în România există în jur de 300 de reţele de franciză.

"În România, sunt în jur de 300 de reţele de francize care se dezvoltă, dar nu toate sunt active şi în căutarea de francizaţi. Împreună ar fi undeva la vreo 5.000 de puncte de lucru pe care le exploatează şi în jur de 500.000 spre 800.000 de salariaţi. Sunt cifre foarte grosiere", a subliniat Luca Drăgan.

El consideră că franciza este cel mai potrivit model economic de dezvoltare a unei societăţi.

"Franciza, ca model economic şi sistem, este cel mai bun mod de dezvoltare. Şi fac referire directă la ţările dezvoltate economic, din vestul Europei, la ţările europene care au tradiţie veche în franciză. Sunt ţări care au dezvoltat atât comerţul cât şi industria împreună cu serviciile pe baza acestui model. (...) În franciză nu poţi să reuşeşti doar ca francizor sau doar ca francizat, ci numai împreună", a spus reprezentantul Biroului de Afaceri în Franciză.

Invitat la eveniment, Michel Kahn, preşedintele Federaţiei Reţelelor Europene de Franciză şi Parteneriat (IREF), a afirmat că în Franţa activează peste 3.000 de francize.

"Astăzi, în Franţa, avem peste 3.800 de francize care au împreună 280.000 de întreprinderi afiliate şi care reprezintă 1,95 milioane de locuri de muncă. Contractele de franciză reprezintă 53 de miliarde euro", a precizat preşedintele IREF.

Acesta a făcut o lungă prezentare a evoluţiei francizei în lume.

"Franciza e născută în Franţa, în cultură franco-romană, nu anglo-saxonă pentru că nu sunt exact aceleaşi francize. Ceea ce noi denumim franciză, nord-americanii o numesc 'business model franchise'. Ceea ce americanii numesc 'franchising', noi numim parteneriat. (...) Primul contract de franciză este datat din 4 martie 1232", a arătat Kahn.

Ediţia a doua a Forumului de francize şi antreprenoriat a avut loc, joi, la Institutul Naţional de Statistică, evenimentul fiind organizat de Club Antreprenor, CMV Law by Mihaela Mocanu şi BaF - Biroul de Afaceri în Franciză, cu participarea IREF şi cu sprijinul Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti.

Piaţa francizelor din România a înregistrat o creştere constantă în ultimii ani, fiind estimată la circa 5,8 miliarde de euro la nivelul anului 2024, de la peste 3,5 milioane de euro în 2019, arăta o analiză de specialitate din 2025 realizată de Franchwise, jucător din sectorul consultanţei în francize din România.

Francizele sunt populare în retailul alimentar, conform informaţiilor furnizate anul trecut. Printre acestea sunt foarte cunoscute: Ahold-Delhaize, care deţine Mega Image şi Profi; LaDoiPaşi dezvoltată de Metro România; 5 to go etc.

Există şi francize în domeniul educaţiei, precum Logiscool, Saga Kids sau SmartyKids.

În ultimii ani, francizele au trecut de la fast-food şi haine la know-how, tech şi servicii smart.