România are încă resurse şi rezerve considerabile de gaze naturale care trebuie puse în valoare, iar strategia Guvernului ar trebui să fie de autonomie şi securitate energetică, dar şi de decarbonizare, pentru că energia aceasta trebuie să ajungă în industrie, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), Ionuţ-Sorin Banciu.

"Cred că este important că România are încă resurse şi rezerve considerabile de gaze naturale care trebuie puse în valoare. Nu sunt un specialist în pieţe şi nu am venit aici să vă spun despre cum ar trebui reglementată sau dereglementată piaţa, însă cred că Guvernul României trebuie să-şi asume acest rol de viziune strategică, că tot discutăm despre relansare economică, despre nu ştiu ce sectoare industriale care ar trebui să reapară sau să nu dispară, sau să nu se mute în alte părţi. Important este ce facem cu gazele din Marea Neagră şi din onshore, pentru că nu văd cum am putea să ducem toate conductele astea la fiecare casă şi să ne aşteptăm ca acest consum casnic să devină principala sursă sau principala piaţă în România. Cred că ar trebui să ne dorim mai mult şi, în acest context al utilizării gazelor naturale în petrochimie, în fertilizanţi, în industria cimentului, metalurgie şi aşa mai departe, să ne gândim ce se întâmplă cu emisiile generate, chiar dacă-s mai puţine decât în cazul cărbunelui, care este acum foarte mult discutat şi în speţă lumea nu înţelege de ce trebuie să închidem minele de cărbune, pentru că nu se uită la costuri. Costul producerii energiei din cărbune este mai mare", a afirmat Banciu.

Acesta a adăugat că România poate să devină un hub regional în domeniul securităţii energetice.

"Europa nu renunţă la ţintele climatice şi cred că au fost mulţi care s-au aşteptat ca, după ce administraţia în SUA s-a schimbat, Europa să ridice pedala de acceleraţie, să se ducă în altă direcţie. Nu s-a dus. Am avut ocazia să negociez sau să particip la negocieri alături de miniştri de pe vremea pachetului "Fit for 55". Acum suntem în punctul în care Europa discută şi aprobă, mâine-poimâine, ţinta de decarbonizare pentru 2040, care va fi de 90% şi avem sectoare care au performat mai bine, energia fiind unul dintre ele. Strategia Guvernului României ar trebui să fie de autonomie şi securitate energetică, dar şi de decarbonizare, pentru că energia asta trebuie să ajungă în industrie. Mie nu mi-e clar în momentul acest ce industrie şi-a propus România să dezvolte. Aş vrea să existe, apropo de asta, mai multă predictibilitate, că de aici vin şi investiţiile (...) Faptul că România şi-a asumat tranziţia prin gaz, faptul că investiţiile care sunt făcute sunt considerate aproape "verzi" şi faptul că, indiferent de doctrine politice, există un apetit pentru investiţii în sectorul energiei, petrol şi gaze, cred că creează premisele ca România să devină realmente un hub regional în domeniul securităţii energetice", a menţionat oficialul ANRMPSG.

Totodată, el a adus în discuţie regulamentele europene din sectorul energetic european "care pun o presiune suplimentară pe producătorii de gaze".

"Din păcate, dincolo de liberalizare, de preţuri, de volatilitate şi de impredictibilitate, Europa vine cu nişte regulamente europene destul de clare care pun o presiune suplimentară pe producătorii de gaze. Nu trebuie să ascundem asta. Regulamentul de reducere a emisiilor de metan este doar unul dintre aceste regulamente care îşi propune să reducă emisiile fugitive din sectorul petrol, gaze şi minerit. Discutăm despre "Net zero Industry Act", care, pe lângă faptul că-şi propune promovarea unor tehnologii noi, mai "verzi" şi mai sustenabile, vine cu nişte ţinte foarte semnificative tot pentru aceşti producători de petrol şi gaze. 20% din ţinta europeană de 50 de milioane de tone de dioxid de carbon este pusă pe umerii companiilor petroliere. Deci, nu este o sarcină a statului român, că aici mai sunt confuzii. Este o sarcină a companiilor petroliere, pentru că ei sunt cei care ştiu aceste tehnologii (...) Bineînţeles, ca orice regulament european, care e regulament, nu Directivă, adică se aplică automat, vine cu un set de sancţiuni şi noi, ca autoritate de reglementare, din păcate, avem şi această sarcină ingrată de a stabili sistemul de sancţiuni pentru situaţiile în care emisiile de metan nu sunt reduse suficient sau ţintele de stocare geologică a dioxidului de carbon nu se întâmplă", a susţinut Ionuţ-Sorin Banciu.