România are ce trebuie pentru a avea succes, iar Grupul Băncii Mondiale este pregătit să sprijine următoarea fază de creştere a ţării, pentru a-şi garanta locul în rândul cel mai avansate economii din lume, a declarat, marţi, Antonella Bassani, vicepreşedinte pentru Europa şi Asia Centrală în cadrul Băncii Mondiale.

"Considerăm că România are ce-i trebuie pentru a avea succes, însă adaptarea la schimbările din contextul global este esenţială pentru creşterea pe termen lung. În acest context, România a luat nişte decizii dure pentru a stabiliza finanţele publice şi pentru programul de consolidare fiscală. Aceşti paşi deja dau rezultate. Deficitul fiscal scade la aproape 6% din PIB în 2026, de la 9,3% în 2024, sub ţinta agreată cu Uniunea Europeană. Calitatea ajustărilor fiscale contează la fel de mult ca amploarea acestora. Cheltuielile au fost echilibrate, favorizând investiţiile productive, în timp ce reformele structurale au fost realizate în paralel. Aceste direcţii sunt acele lucruri spre care indică şi Banca Mondială în activitatea sa analitică şi de asistenţă. Pachetul de redresare este menit să asigure că România continuă să fie o destinaţie pentru investiţii private de valoare ridicată, păstrând costurile de împrumut scăzute. (...) Vreau să spun că Grupul Băncii Mondiale este pregătit să sprijine următoarea fază de creştere a României, pentru a-şi garanta locul în rândul cel mai avansate economii din lume", a spus Bassani, la dezbaterea "România: creştere economică bazată pe competitivitate", organizată de Guvernul României în parteneriat cu Grupul Băncii Mondiale.

Aceasta a subliniat că România a oferit una dintre cele mai impresionante poveşti de convergenţă, veniturile pe cap de locuitor au crescut de la 30% din media europeană la aproape 80% în termeni de putere de cumpărare.

"Sunt puţine ţări care au avansat atât de repede, trecând de la margine către centrul economic european. Şi sunt puţine ţări care au reuşit să scape de această capcană a venitului mediu. România a reuşit să le facă pe ambele şi suntem mândri că am însoţit România în această călătorie, o călătorie de succes. Dar, în acelaşi timp, este un punct de cotitură pentru ţară. Modelul de creştere din România, care a deservit atât de bine ţara, resimte acum provocări reprezentate de context, de încetinirea structurilor în cadrul economiilor europene şi tendinţele demografice care pun presiune pe modelul de creştere actual. În paralel, dezvoltarea tehnologică rapidă reconfigurează economia globală. Instrumentele digitale, automatizarea, AI-ul schimbă modul în care companiile concurează şi modul în care funcţionarii lucrează. Aceste schimbări generează oportunităţi puternice pentru productivitate şi locuri de muncă mai bine plătite, dar în acelaşi timp generează şi un cost de inactivitate atât pentru companii cât şi pentru guvern. Pentru a restimula competitivitatea şi creşterea creativă, considerăm că România trebuie să pornească un nou ciclu de creştere, care implică investiţii, infuzie de noi idei şi tehnologie şi inovaţie. (...) Reformarea instituţiilor din sectorul public este şi ea esenţială pentru această tranziţie. Investiţiile în continuare în educaţie, formare, competenţe digitale şi aspecte manageriale sunt esenţiale", a explicat oficialul BM.

Ea a semnalat că, pentru a stimula creşterea, în contextul spaţiului fiscal restrâns, România trebuie să mobilizeze puternic şi eficient capitalul privat şi fondurile europene.

"Spunem că un zgârie-nori are nevoie de o fundaţie solidă şi considerăm că o consolidare fiscală este o fundaţie solidă în raport cu care România poate să continue să-şi construiască propriul zgârie-nori. Dar capabilitatea trebuie să fie însoţită de eforturi pentru inovare. Iar cea de-a doua întrebare pe care o avem noi astăzi este: Cum poate România să restimuleze creşterea, în contextul în care spaţiul fiscal e restrâns, condiţiile externe sunt volatile şi vechiul model nu mai generează aceeaşi profitabilitate? Sunt două surse de finanţare a creşterii care trebuie să stea în centrul strategiei. Pe de-o parte, o mobilizare puternică a capitalului privat, naţional şi internaţional, şi a doua, o mobilizare complet eficientă a fondurilor europene", a afirmat Antonella Bassani.

Potrivit acesteia, Banca Mondială poate sprijini acest efort şi acest proces în primul rând prin susţinerea reformelor şi politicilor menite să crească productivitatea, inovaţia şi mobilizarea capitalului privat.

"În al doilea rând asigurându-ne de o folosire eficientă a resurselor publice puţine. Pentru că atunci când sunt puţine, contează unde le investim. Şi trei, ajutând cu proiecte de infrastructură care atrag investiţii private (...) Şi, patru, prin sprijinirea unei folosiri eficiente a fondurilor europene. În acest moment al dezvoltării, considerăm că principala constrângere pentru România nu mai este accesul la capital şi educaţie, ci creşterea productivităţii. România are deja multe dintre ingredientele esenţiale: persoane talentate, ingineri, antreprenori, un sector ITC foarte puternic, acces la piaţa europeană, finanţare europeană nemaiîntâlnită până acum. Iar rolul nostru acum este să identificăm forţa aceasta şi să o folosim pentru a creşte standardele de trai şi salarizarea din ţară", a punctat vicepreşedinta BM.