€ USD
BizLawyer
Chirițoiu: Mi se pare că instrumentul de a stimula economia prin cheltuieli publice este epuizat
02 Noiembrie 2025 Agerpres
Șeful autorității de concurență a subliniat că banii care nu se duc în creșterea PIB se regăsesc în inflație și în importuri mai mari, ceea ce duce la adâncirea deficitului balanței de plăți.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, consideră că stimularea economiei prin cheltuieli publice și-a atins limitele, întrucât o mega-stimulare de 9% din PIB a generat doar 1% creștere economică.
'România nu reușește să reducă deficitul bugetar. România, în 2024, a derapat, că până în 2023 eram și noi pe trendul tuturor de a ne reduce deficitul bugetar, de a reveni spre 3%. Regulile normale asta spun: deficitul bugetar trebuie să fie maxim 3% din PIB. Toată Europa le-a depășit în momentul de criză, dar acum toată lumea își revine și se duce spre 3 sau aproape de 3. Vedem ce facem cu apărarea acum. S-ar putea să se creeze o excepție pentru apărare. România, din păcate, în 2024, în loc s-o ia de la 5 în jos spre 3, a luat-o la 9. Banii ăștia foarte mulți pompați de statul român în economie - 9% - e imens. Statul ce face? Se împrumută, dă bani oamenilor și companiilor, ceea ce ar trebui să stimuleze creșterea economică, ar trebui să vezi... oamenii, având atâția bani, cheltuiesc și ar trebui să se vadă în creștere economică. La noi nu se mai vede în creștere economică. Deci, cu o mega-stimulare de 9% din PIB nu reușești să generezi decât 1% creștere economică. Deci, mi se pare că instrumentul ăsta de a stimula economia prin cheltuieli publice e epuizat', a susținut Chirițoiu, la o conferință pe teme de construcții.
Șeful autorității de concurență a subliniat că banii care nu se duc în creșterea PIB se regăsesc în inflație și în importuri mai mari, ceea ce duce la adâncirea deficitului balanței de plăți.
'Dacă banii ăștia nu se duc în creștere de PIB, în ce se duc ăștia 9% din PIB? Păi se duc în inflație, deci nu se produce mai mult, dar ceea ce se produce devine mai scump, și se duc în importuri. Deficitul de balanță de plăți crește. Deci, toți banii ăștia cu care se împrumută statul român și-i pune în economie nu reușesc să genereze ceva bunăstare pentru populație sau oricum nu generează dezvoltare economică, da, că iei tot produse românești, dar mai scumpe decât erau, sau iei mai multe produse din import, ceea ce e bine pentru consumatori, dar nu-ți asigură o dezvoltare economică', a explicat el.
În opinia sa, banii publici ar trebui să se îndrepte în special către lucrări de infrastructură, care să genereze dezvoltare economică, și mai puțin spre partea de consum.
'Acum, exact cum o să facă Guvernul...ideal, ar trebui să păstrezi banii publici care se duc în dezvoltare economică, deci în genul de lucrări gen infrastructură care pot să-ți genereze creștere de PIB și, dacă trebuie să reduci cheltuieli bugetare, că trebuie să le reduci, să fie mai puțini duși spre zonele care nu generează creștere economică, care e doar partea de consum și care în bună măsură se duce afară, iese din țară. Politica este exact inversă. Este întotdeauna mult mai ușor să tai investițiile, chiar dacă țipă unii și alții, dar totuși e mai ușor să tai investiții decât să iei din banii de consum ai celor mulți. Ce o să facă Guvernul nu știu, vorbiți cu ministrul de Finanțe luni, el este primul care trebuie să jongleze cu deciziile astea. Desigur, îi trebuie sprijin în coaliție și așa mai departe', le-a transmis Chirițoiu constructorilor prezenți la conferință.
Reducerea impozitelor pe muncă, ''nuanțarea'' aplicării taxei pe cifra de afaceri, compensarea facturilor restante pe care autoritățile publice le datorează constructorilor pentru lucrările executate cu obligațiile fiscale ale acestora, precum și acordarea de credite cu dobândă parțial subvenționată sunt propunerile pe care patronatele din construcții le vor discuta luni cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Scopul acestei întâlniri vizează continuarea unui număr cât mai mare de proiecte de infrastructură și susținerea dezvoltării economice a țării.
'România nu reușește să reducă deficitul bugetar. România, în 2024, a derapat, că până în 2023 eram și noi pe trendul tuturor de a ne reduce deficitul bugetar, de a reveni spre 3%. Regulile normale asta spun: deficitul bugetar trebuie să fie maxim 3% din PIB. Toată Europa le-a depășit în momentul de criză, dar acum toată lumea își revine și se duce spre 3 sau aproape de 3. Vedem ce facem cu apărarea acum. S-ar putea să se creeze o excepție pentru apărare. România, din păcate, în 2024, în loc s-o ia de la 5 în jos spre 3, a luat-o la 9. Banii ăștia foarte mulți pompați de statul român în economie - 9% - e imens. Statul ce face? Se împrumută, dă bani oamenilor și companiilor, ceea ce ar trebui să stimuleze creșterea economică, ar trebui să vezi... oamenii, având atâția bani, cheltuiesc și ar trebui să se vadă în creștere economică. La noi nu se mai vede în creștere economică. Deci, cu o mega-stimulare de 9% din PIB nu reușești să generezi decât 1% creștere economică. Deci, mi se pare că instrumentul ăsta de a stimula economia prin cheltuieli publice e epuizat', a susținut Chirițoiu, la o conferință pe teme de construcții.
Șeful autorității de concurență a subliniat că banii care nu se duc în creșterea PIB se regăsesc în inflație și în importuri mai mari, ceea ce duce la adâncirea deficitului balanței de plăți.
'Dacă banii ăștia nu se duc în creștere de PIB, în ce se duc ăștia 9% din PIB? Păi se duc în inflație, deci nu se produce mai mult, dar ceea ce se produce devine mai scump, și se duc în importuri. Deficitul de balanță de plăți crește. Deci, toți banii ăștia cu care se împrumută statul român și-i pune în economie nu reușesc să genereze ceva bunăstare pentru populație sau oricum nu generează dezvoltare economică, da, că iei tot produse românești, dar mai scumpe decât erau, sau iei mai multe produse din import, ceea ce e bine pentru consumatori, dar nu-ți asigură o dezvoltare economică', a explicat el.
În opinia sa, banii publici ar trebui să se îndrepte în special către lucrări de infrastructură, care să genereze dezvoltare economică, și mai puțin spre partea de consum.
'Acum, exact cum o să facă Guvernul...ideal, ar trebui să păstrezi banii publici care se duc în dezvoltare economică, deci în genul de lucrări gen infrastructură care pot să-ți genereze creștere de PIB și, dacă trebuie să reduci cheltuieli bugetare, că trebuie să le reduci, să fie mai puțini duși spre zonele care nu generează creștere economică, care e doar partea de consum și care în bună măsură se duce afară, iese din țară. Politica este exact inversă. Este întotdeauna mult mai ușor să tai investițiile, chiar dacă țipă unii și alții, dar totuși e mai ușor să tai investiții decât să iei din banii de consum ai celor mulți. Ce o să facă Guvernul nu știu, vorbiți cu ministrul de Finanțe luni, el este primul care trebuie să jongleze cu deciziile astea. Desigur, îi trebuie sprijin în coaliție și așa mai departe', le-a transmis Chirițoiu constructorilor prezenți la conferință.
Reducerea impozitelor pe muncă, ''nuanțarea'' aplicării taxei pe cifra de afaceri, compensarea facturilor restante pe care autoritățile publice le datorează constructorilor pentru lucrările executate cu obligațiile fiscale ale acestora, precum și acordarea de credite cu dobândă parțial subvenționată sunt propunerile pe care patronatele din construcții le vor discuta luni cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Scopul acestei întâlniri vizează continuarea unui număr cât mai mare de proiecte de infrastructură și susținerea dezvoltării economice a țării.