În România există judeţe în care unul din trei contracte de muncă active este pe salariul minim pe economie, ceea ce înseamnă un nivel de dezvoltare economică şi socială extrem de scăzut al judeţului respectiv, a declarat, miercuri, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, la evenimentul "2026 - Anul marilor dezechilibre pe piaţa muncii", organizat de confederaţia sindicală.

"Avem judeţe în România în care, din total contracte de muncă active, unul din trei este pe salariul minim pe economie. Ce înseamnă acest lucru? În primul rând, un nivel de dezvoltare economică şi socială extrem de scăzut al judeţului respectiv", a spus Costin.

Acesta a precizat că, la reuniunea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, care va avea loc miercuri după-amiaza la Palatul Victoria, BNS va prezenta câteva analize legate de salariile minime din economie, "judeţ cu judeţ şi industrie, cu industrie".

"Vom pregăti zilele următoare şi o hartă în care se văd dezechilibrele pe judeţe şi pe regiuni, pentru că acestea arată că România este departe de a fi atins dezideratul european privind coeziunea teritorială. Sunt dezechilibre majore. Sunt judeţe în care unul din trei salariaţi este plătit pe salariul minim. Salariile lor sunt purtătoare de venituri pentru bugetele locale. Pe cale de consecinţă, bugetele locale nu se îndestulează şi atunci vin cu mâna întinsă la bugetul consolidat. Sunt judeţe în care avem unul din patru sau unul din cinci pe salariu minim, dar ceea ce se constată, din păcate, este o migraţie a forţei de muncă din România către marile aglomerări urbane, unde se consolidează foarte multă 'muncă la gri' ", a explicat liderul sindical.

Prim-ministrul Ilie Bolojan participă, miercuri, la reuniunea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, unde se va discuta despre nivelul salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2026.