€ USD
BizLawyer
Negrescu: România traversează o recesiune tehnică prelungită; 2026 ar putea marca începutul revenirii economice
13 Februarie 2026 Agerpres
Realitatea economică arată, fără niciun dubiu, că mediul de afaceri a fost sugrumat sistematic timp de patru ani, consideră Negrescu.
România traversează o recesiune tehnică prelungită pe fondul politicilor fiscale incoerente din ultimii ani, însă trendul descendent al inflaţiei şi perspectiva reducerii dobânzii de politică monetară pot crea condiţii pentru reluarea creşterii economice în a doua parte a anului 2026, susţine consultantul economic Adrian Negrescu.
"Avertismentele pe care le lansam în urmă cu doi ani s-au transformat astăzi în realitate statistică. Institutul Naţional de Statistică a confirmat ceea ce politicienii au negat vehement până acum: România traversează o recesiune tehnică prelungită, efect direct al politicilor fiscale incoerente aplicate de guvernările de la Palatul Victoria, fără excepţii. Cifrele sunt reci şi implacabile - în ultimii doi ani, economia a înregistrat nu mai puţin de cinci trimestre de scădere: primele două din 2024, urmate de trimestrele 1, 3 şi 4 din 2025", a scris Adrian Negrescu pe Facebook, într-un comentariu intitulat: "Cronica unei recesiuni anunţate: Cum au îngropat "invenţiile fiscale" economia României şi ce urmează în 2026".
Realitatea economică arată, fără niciun dubiu, că mediul de afaceri a fost sugrumat sistematic timp de patru ani, consideră Negrescu.
În opinia sa, "invenţiile fiscale" şi taxele suprapuse nu au adus prosperitate la buget, ci au generat un recul inerent. Astfel, pentru populaţie, termenul tehnic de "recesiune" se traduce simplu: banii nu mai ajung pentru un trai decent.
"Explozia facturilor la energie, scumpirea alimentelor şi povara taxelor au erodat masiv puterea de cumpărare, transformând statistica în dificultăţi zilnice pentru milioane de români", a punctat consultantul economic.
El consideră că, în acest moment, România se află la o răscruce, existând doar două căi de a echilibra situaţia: reducerea cheltuielilor publice sau o nouă creştere a taxelor.
"Deşi unii decidenţi politici flutură din nou steagul impozitării progresive - o taxă pe "tupeul" de a câştiga mai mult -, această variantă este nesustenabilă într-o economie deja fragilă", notează specialistul.
Potrivit acestuia, soluţia raţională rămâne "asanarea finanţelor publice". Astfel, statul român este obligat să urmeze exemplul mediului privat, care a reacţionat rapid la noua realitate recesionistă: companiile au restructurat bugete, au eficientizat costuri şi, din păcate, au fost nevoite să disponibilizeze peste 50.000 de angajaţi în ultimele luni.
"Este timpul ca şi aparatul bugetar să treacă printr-o cură similară de eficienţă. Pe lângă disciplina bugetară, Ministerul Finanţelor şi ANAF au o misiune critică: extinderea luptei cu evaziunea fiscală. Fenomenul a depăşit stadiul de simplă problemă bugetară, devenind o "cangrenă" care distorsionează piaţa. Firmele corecte, care îşi achită taxele la zi, sunt victimele unei concurenţe neloiale tot mai agresive din partea celor care operează "la negru", a adăugat Negrescu.
Acesta consideră că actualul pachet de măsuri economice propus trebuie să fie doar începutul.
"Pentru o redresare reală, este nevoie de măsuri de stimulare, precum reducerea taxării muncii şi creşterea valorii tichetelor de masă, oxigen vital pentru consum şi pentru angajaţi", susţine consultantul economic.
Totuşi, există şi motive de optimism rezervat, în condiţiile în care inflaţia este pe un trend descendent şi există posibilitatea reducerii dobânzii cheie, a mai precizat specialistul.
"Partea plină a paharului arată că inflaţia este pe un trend descendent, ceea ce va forţa Banca Naţională a României (BNR) să reducă dobânda de politică monetară, ieftinind creditele în a doua jumătate a anului. Mai important este faptul că economia privată s-a "călit". Companiile au intrat în 2026 mult mai pregătite, cu bugete restructurate şi strategii de preţ şi resurse umane adaptate crizei. Primele semne de revenire sunt deja vizibile: exporturile au reînceput să crească, producţia industrială dă semne de viaţă, iar declinul comerţului cu amănuntul s-a temperat. Dacă tendinţa se menţine, a doua parte a anului ar putea marca, în sfârşit, întoarcerea la o creştere economică reală", a menţionat Adrian Negrescu.
"Avertismentele pe care le lansam în urmă cu doi ani s-au transformat astăzi în realitate statistică. Institutul Naţional de Statistică a confirmat ceea ce politicienii au negat vehement până acum: România traversează o recesiune tehnică prelungită, efect direct al politicilor fiscale incoerente aplicate de guvernările de la Palatul Victoria, fără excepţii. Cifrele sunt reci şi implacabile - în ultimii doi ani, economia a înregistrat nu mai puţin de cinci trimestre de scădere: primele două din 2024, urmate de trimestrele 1, 3 şi 4 din 2025", a scris Adrian Negrescu pe Facebook, într-un comentariu intitulat: "Cronica unei recesiuni anunţate: Cum au îngropat "invenţiile fiscale" economia României şi ce urmează în 2026".
Realitatea economică arată, fără niciun dubiu, că mediul de afaceri a fost sugrumat sistematic timp de patru ani, consideră Negrescu.
În opinia sa, "invenţiile fiscale" şi taxele suprapuse nu au adus prosperitate la buget, ci au generat un recul inerent. Astfel, pentru populaţie, termenul tehnic de "recesiune" se traduce simplu: banii nu mai ajung pentru un trai decent.
"Explozia facturilor la energie, scumpirea alimentelor şi povara taxelor au erodat masiv puterea de cumpărare, transformând statistica în dificultăţi zilnice pentru milioane de români", a punctat consultantul economic.
El consideră că, în acest moment, România se află la o răscruce, existând doar două căi de a echilibra situaţia: reducerea cheltuielilor publice sau o nouă creştere a taxelor.
"Deşi unii decidenţi politici flutură din nou steagul impozitării progresive - o taxă pe "tupeul" de a câştiga mai mult -, această variantă este nesustenabilă într-o economie deja fragilă", notează specialistul.
Potrivit acestuia, soluţia raţională rămâne "asanarea finanţelor publice". Astfel, statul român este obligat să urmeze exemplul mediului privat, care a reacţionat rapid la noua realitate recesionistă: companiile au restructurat bugete, au eficientizat costuri şi, din păcate, au fost nevoite să disponibilizeze peste 50.000 de angajaţi în ultimele luni.
"Este timpul ca şi aparatul bugetar să treacă printr-o cură similară de eficienţă. Pe lângă disciplina bugetară, Ministerul Finanţelor şi ANAF au o misiune critică: extinderea luptei cu evaziunea fiscală. Fenomenul a depăşit stadiul de simplă problemă bugetară, devenind o "cangrenă" care distorsionează piaţa. Firmele corecte, care îşi achită taxele la zi, sunt victimele unei concurenţe neloiale tot mai agresive din partea celor care operează "la negru", a adăugat Negrescu.
Acesta consideră că actualul pachet de măsuri economice propus trebuie să fie doar începutul.
"Pentru o redresare reală, este nevoie de măsuri de stimulare, precum reducerea taxării muncii şi creşterea valorii tichetelor de masă, oxigen vital pentru consum şi pentru angajaţi", susţine consultantul economic.
Totuşi, există şi motive de optimism rezervat, în condiţiile în care inflaţia este pe un trend descendent şi există posibilitatea reducerii dobânzii cheie, a mai precizat specialistul.
"Partea plină a paharului arată că inflaţia este pe un trend descendent, ceea ce va forţa Banca Naţională a României (BNR) să reducă dobânda de politică monetară, ieftinind creditele în a doua jumătate a anului. Mai important este faptul că economia privată s-a "călit". Companiile au intrat în 2026 mult mai pregătite, cu bugete restructurate şi strategii de preţ şi resurse umane adaptate crizei. Primele semne de revenire sunt deja vizibile: exporturile au reînceput să crească, producţia industrială dă semne de viaţă, iar declinul comerţului cu amănuntul s-a temperat. Dacă tendinţa se menţine, a doua parte a anului ar putea marca, în sfârşit, întoarcerea la o creştere economică reală", a menţionat Adrian Negrescu.