Pachetul de măsuri de relansare economică lansat de Ministerul Finanţelor reprezintă un prim pas pozitiv în relaţia dintre stat şi mediul de afaceri, după patru ani marcaţi de creşteri succesive de taxe şi incertitudine legislativă, a declarat vineri, pentru AGERPRES, consultantul economic Adrian Negrescu.

"După o perioadă turbulentă de patru ani, marcată de creşteri succesive de taxe şi de incertitudine legislativă, avem în sfârşit o gură de oxigen, un prim-pas pozitiv în relaţia dintre stat şi mediul de afaceri. Pachetul de măsuri de relansare economică lansat de Ministerul de Finanţe este, în esenţă, o culegere de măsuri tehnice menite să rezolve disfuncţionalităţi majore reclamate constant de oamenii de afaceri. Noul proiect, susţinut de actuala coaliţie de guvernare, vizează corectarea unor prevederi rigide introduse în anii anteriori, oferind soluţii concrete pentru microîntreprinderi şi pentru fluxurile de numerar ale firmelor mici", a precizat Adrian Negrescu.

Potrivit acestuia, una dintre cele mai aşteptate modificări vizează regimul microîntreprinderilor, un sector puternic afectat de reducerea plafonului de venituri la 100.000 de euro, măsură intrată în vigoare la 1 ianuarie.

"Poate cea mai importantă prevedere corectează o anomalie majoră: ireversibilitatea pierderii statutului de "micro". Astfel că firmele care au fost forţate să treacă la impozit pe profit vor putea reveni la statutul de microîntreprindere dacă cifra lor de afaceri scade sub pragul de 100.000 de euro, o flexibilitate esenţială în perioade de contracţie economică. Mai mult, ministrul Finanţelor, dl. Nazare, pare că a ascultat, în sfârşit, solicitările legate de vânzarea activelor. Până acum, vânzarea unui bun al firmei (un autoturism, un echipament sau un imobil) umfla artificial cifra de afaceri, scoţând automat firma din regimul de impozitare favorabil. Proiectul propune ca o vânzare de imobilizări pe an să fie exclusă din calculul plafonului, eliminând riscul ca o simplă decizie de management a activelor să declanşeze o creştere a taxelor", susţine Adrian Negrescu.

De asemenea, o altă barieră birocratică este relaxată: termenul pentru angajarea unui nou salariat (condiţie obligatorie pentru a rămâne microîntreprindere) creşte de la 30 la 90 de zile, menţionează acesta.

În opinia sa, această măsură oferă antreprenorilor timpul necesar pentru a recruta personal calificat, fără presiunea pierderii regimului fiscal în cazul unei demisii intempestive.

"Pachetul de relansare mai vine cu o măsură importantă, menită să combată blocajul financiar, o problemă cronică în relaţiile comerciale. În esenţă, pachetul prevede majorarea plafonului pentru aplicarea sistemului "TVA la încasare". Limita actuală de 4,5 milioane de lei este considerată depăşită de inflaţie şi de evoluţia cursului valutar. Proiectul propune creşterea acestui plafon la 5 milioane de lei pentru anul 2026, urmând o nouă majorare la 5,5 milioane de lei din 2027. Această modificare permite mai multor companii să plătească TVA la stat doar în momentul în care au încasat efectiv factura de la client, şi nu la emiterea ei, protejând astfel lichidităţile firmelor care lucrează cu termene lungi de plată. Dincolo de modificările de ordin tehnic, pachetul semnalează o schimbare de paradigmă în acordarea banilor publici", a mai afirmat consultantul economic.

Totodată, coaliţia de guvernare impune condiţii mult mai stricte pentru ajutoarele de stat, care vor fi direcţionate exclusiv către companiile fără datorii la buget şi care prezintă planuri de afaceri sustenabile în sectoare strategice - de la exploatarea resurselor la tehnologie, a adăugat Adrian Negrescu.

În plus, pentru a diversifica sursele de finanţare ale economiei, proiectul introduce "super-deduceri" şi facilităţi pentru companiile care aleg să se listeze la Bursă, încercând să reducă dependenţa excesivă a mediului de afaceri de creditul bancar. Tot la capitolul stimulente intră şi majorarea plafonului pentru mijloacele fixe amortizabile, de la 2.500 la 5.000 de lei, precum şi introducerea amortizării accelerate pentru anumite categorii de investiţii, menţionează specialistul.

"Sper că aceste măsuri sunt doar începutul unui proces de simplificare care să includă şi eliminarea unor taxe controversate, precum "taxa pe stâlp" (impozitul pe construcţii speciale), a cărei eliminare este promisă abia pentru 2027, sau a impozitului pe cifra de afaceri a marilor companii, redus în prezent la 0,5%. Totuşi, pentru o relansare reală, România are nevoie de mai mult decât ajustări fiscale: este crucial accesul la resurse energetice ieftine. În condiţiile în care statul controlează producători majori de energie, este nevoie de strategii care să valorifice producţia internă pentru a reduce costurile operaţionale ale industriei", a subliniat consultantul economic.

În plus, marea provocare rămâne predictibilitatea, consideră Adrian Negrescu. "Cu o majorare a salariului minim şi o scădere a facilităţilor neimpozabile programate pentru mijlocul anului, firmele - în special IMM-urile - privesc cu speranţă, dar şi cu scepticism, promisiunea politicienilor de a opri caruselul creşterilor de taxe în anii următori", a adăugat acesta.

Impactul pachetului de relansare economică asupra veniturilor va fi de minus 2,1 miliarde lei, însă acesta va fi compensat de diminuarea cheltuielilor bugetare rezultată din proiectul de Lege privind măsurile administrative, conform Notei de fundamentare a proiectului privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creştere a investiţiilor productive şi a competitivităţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanţelor.