€ USD
BizLawyer
Victor Negrescu, optimist în legătură cu revizuirea regulamentului Mecanismului de Redresare și Reziliență
17 Iunie 2025 Agerpres
Mai multe rapoarte ale Curții Europene de Conturi evidențiază că MRR nu este funcțional, că modificările se fac greoi, că abordările sunt subiective și că reformele nu sunt adaptate contextul lui actual.
Eurodeputatul Victor Negrescu (grupul S&D), co-raportor al Parlamentului European pentru evaluarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), și-a exprimat marți speranța că se va ajunge la o revizuire astfel încât să fie extinsă finanțarea MRR pentru a permite finalizarea proiectelor-cheie de investiții.
Eurodeputații dezbat marți și vor supune la vot miercuri un raport ce include, printre altele, propunerea de extindere a finanțării MRR pentru a permite finalizarea proiectelor-cheie de investiții. Textul a fost adoptat în luna mai de Comisia pentru bugete (BUDG) și Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON) cu 63 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și șase abțineri. Celălalt co-raportor în acest dosar este eurodeputatul român Siegfried Mureșan (grupul Partidului Popular European).
''Am coordonat în calitate de raportor al Comisiei BUDG raportul privind implementarea planurilor de redresare și reziliență. În cazul acestui raport, am venit cu mai multe propuneri care ajută direct România. Prima se referă la solicitarea ca planurile de dresare și reziliență să fie extinse cu 18 luni pentru proiectele mature, acele proiecte care pot fi finalizate în acest termen de prelungire pe care îl solicităm. Mă aștept să obținem cel puțin o prelungire tehnică. Deja primele semne au fost vizibile în noua comunicare a Comisiei Europene pe acest subiect. Vorbim tehnic de o destindere deja de aproximativ o lună, însă eu mă aștept ca extinderea tehnică să poată să fie realizată cel puțin până la finalul anului 2026'', a declarat Victor Negrescu pentru AGERPRES.
O altă solicitare a eurodeputatului român este transferarea proiectelor din PNRR către alte surse de finanțare europene, cum sunt fondurile de coeziune, fondurile Băncii Europene de Investiții sau viitorul plan european pentru competitivitate. ''Practic, nu se pierde niciun proiect, pentru că proiectele pot fi continuate cu finanțare europeană, solicitare care din nou a fost deja preluată parțial în propunerea Comisiei Europene din urmă cu câteva săptămâni. Comisia Europeană inițial a respins acest transfer și iată că apoi a preluat propunerea. De aceea, sunt încrezător că avem șansa să schimbăm mecanismul'', a detaliat Negrescu.
Un alt aspect de interes este propunerea ca revizuirea planurilor naționale de redresare și reziliență să se facă mult mai rapid. ''România se află în prezent în proces de renegociere a planului său de redresare și reziliență și, iată, acest raport va ajuta țara noastră să scape de proiectele care nu pot fi finalizate sau care nu sunt viabile și să le înlocuiască cu proiecte care pot fi accesate mult mai rapid, sper eu'', a afirmat eurodeputatul.
În opinia sa, acest context poate fi folosit pentru a face anumite modificări referitoare la o serie de reforme care nu au sprijinul populației sau reforme cu un impact social mult prea mare, ce ar dăuna de fapt obiectivelor generale pe care România le-a stabilit împreună cu partenerii ei europeni.
Mai multe rapoarte ale Curții Europene de Conturi evidențiază că MRR nu este funcțional, că modificările se fac greoi, că abordările sunt subiective și că reformele nu sunt adaptate contextul lui actual.
''Europa mai are, de exemplu, de alocat prin acest mecanism aproximativ 300 de miliarde de euro, deci suntem departe de finalizarea sa. În contextul acesta, România trebuie să profite de aceste discuții pentru a se alia cu celelalte state care susțin revizuirea mecanismului și să obținem acest deziderat pe care îl avem, posibilitatea de a finaliza cel puțin proiectele mature'', a argumentat Victor Negrescu.
Potrivit acestuia, ar trebui definit mult mai bine rolul autorităților locale, care de multe ori sunt principalii beneficiari ai acestor fonduri. În plus, a fost solicitată o implicare mult mai eficientă a partenerilor sociali, eurodeputatul propunând ca aceștia să facă parte din mecanismul de monitorizare.
Eurodeputații dezbat marți și vor supune la vot miercuri un raport ce include, printre altele, propunerea de extindere a finanțării MRR pentru a permite finalizarea proiectelor-cheie de investiții. Textul a fost adoptat în luna mai de Comisia pentru bugete (BUDG) și Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON) cu 63 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și șase abțineri. Celălalt co-raportor în acest dosar este eurodeputatul român Siegfried Mureșan (grupul Partidului Popular European).
''Am coordonat în calitate de raportor al Comisiei BUDG raportul privind implementarea planurilor de redresare și reziliență. În cazul acestui raport, am venit cu mai multe propuneri care ajută direct România. Prima se referă la solicitarea ca planurile de dresare și reziliență să fie extinse cu 18 luni pentru proiectele mature, acele proiecte care pot fi finalizate în acest termen de prelungire pe care îl solicităm. Mă aștept să obținem cel puțin o prelungire tehnică. Deja primele semne au fost vizibile în noua comunicare a Comisiei Europene pe acest subiect. Vorbim tehnic de o destindere deja de aproximativ o lună, însă eu mă aștept ca extinderea tehnică să poată să fie realizată cel puțin până la finalul anului 2026'', a declarat Victor Negrescu pentru AGERPRES.
O altă solicitare a eurodeputatului român este transferarea proiectelor din PNRR către alte surse de finanțare europene, cum sunt fondurile de coeziune, fondurile Băncii Europene de Investiții sau viitorul plan european pentru competitivitate. ''Practic, nu se pierde niciun proiect, pentru că proiectele pot fi continuate cu finanțare europeană, solicitare care din nou a fost deja preluată parțial în propunerea Comisiei Europene din urmă cu câteva săptămâni. Comisia Europeană inițial a respins acest transfer și iată că apoi a preluat propunerea. De aceea, sunt încrezător că avem șansa să schimbăm mecanismul'', a detaliat Negrescu.
Un alt aspect de interes este propunerea ca revizuirea planurilor naționale de redresare și reziliență să se facă mult mai rapid. ''România se află în prezent în proces de renegociere a planului său de redresare și reziliență și, iată, acest raport va ajuta țara noastră să scape de proiectele care nu pot fi finalizate sau care nu sunt viabile și să le înlocuiască cu proiecte care pot fi accesate mult mai rapid, sper eu'', a afirmat eurodeputatul.
În opinia sa, acest context poate fi folosit pentru a face anumite modificări referitoare la o serie de reforme care nu au sprijinul populației sau reforme cu un impact social mult prea mare, ce ar dăuna de fapt obiectivelor generale pe care România le-a stabilit împreună cu partenerii ei europeni.
Mai multe rapoarte ale Curții Europene de Conturi evidențiază că MRR nu este funcțional, că modificările se fac greoi, că abordările sunt subiective și că reformele nu sunt adaptate contextul lui actual.
''Europa mai are, de exemplu, de alocat prin acest mecanism aproximativ 300 de miliarde de euro, deci suntem departe de finalizarea sa. În contextul acesta, România trebuie să profite de aceste discuții pentru a se alia cu celelalte state care susțin revizuirea mecanismului și să obținem acest deziderat pe care îl avem, posibilitatea de a finaliza cel puțin proiectele mature'', a argumentat Victor Negrescu.
Potrivit acestuia, ar trebui definit mult mai bine rolul autorităților locale, care de multe ori sunt principalii beneficiari ai acestor fonduri. În plus, a fost solicitată o implicare mult mai eficientă a partenerilor sociali, eurodeputatul propunând ca aceștia să facă parte din mecanismul de monitorizare.